Poliţia germană îi ademeneşte pe pedofili cu poze pornografice generate de computer

Poliţia germană va avea voie să utilizeze fotografii pornografice cu copii generate de computer pentru a putea prinde pedofilii online, informează Joi DPA, potrivit agerpres. Surse din cadrul coaliţiei de guvernare au declarat Miercuri că reforma este menită să permită anchetatorilor Poliţiei să acceseze chaturi online între pedofili. Administratorii forumurilor cer adesea ca utilizatorii să posteze imagini pornografice cu copii înainte de a le permite să ia parte. Pînă acum, acest lucru a oprit investigaţiile să progreseze, întrucît descărcarea unor astfel de imagini este împotriva legii. Modificarea face parte dintr-o lege în legătură cu pornografia infantilă vizînd pedofilii care caută contacte cu copii online. „Pentru că abuzul sexual asupra minorilor este o infracţiune deosebit de dezgustătoare şi victimele rămîn adesea cu traume pe tot parcursul vieţii, trebuie să facem mai mult pentru a-i proteja pe copii”, a declarat parlamentarul social-democrat Johannes Fechner. 

Miniştrii Apărării din ţările NATO, reuniţi la Bruxelles

Miniştrii Apărării din ţările membre ale NATO s-au reunit, pentru Joi şi Vineri, la Bruxelles, pentru a aborda probleme cheie pentru organizaţie. Înaintea reuniunii de două zile, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a prezentat subiectele de discuţie, printre care misiunile şi operaţiunile NATO, îmbunătăţirea pregătirii forţelor NATO, progresul înregistrat în ceea ce priveşte o partajare mai echitabilă a sarcinilor şi rezistenţa sistemelor de telecomunicaţii, conform site-ului Alianţei Nord-Atlantice, informaţie preluată şi de agerpres.

Potrivit oficialului citat, reuniunea ar trebui să permită „să aplaneze divergenţele” apărute în cadrul Alianţei după operaţiunea lansată în Nord-Estul Siriei de Turcia, unul dintre membrii organizaţiei. „Nu se poate nega că există divergenţe”, a recunoscut Stoltenberg în timpul prezentării reuniunii ministeriale. „Dezacordurile dintre aliaţi pun probleme şi de aceea avem nevoie de o discuţie sinceră şi deschisă” în cadrul unei reuniuni ministeriale, a explicat el.

NATO nu a condamnat operaţiunea militară lansată în 9 Octombrie de Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan împotriva miliţiilor kurde aliate ale coaliţiei internaţionale împotriva grupării Stat Islamic (SI), alianţă formată de SUA şi la care participă Turcia şi mai multe ţări din UE membre ale NATO. Jens Stoltenberg a refuzat Miercuri să condamne această intervenţie. În schimb, el a insistat asupra „îngrijorările legitime pentru securitatea sa” avansate de Turcia pentru a desfăşura această operaţiune. În acelaşi timp, el a subliniat necesitatea de a continua lupta împotriva SI, pentru că această luptă „nu s-a încheiat”. „Califatul a fost înfrînt de coaliţia internaţională la care participă NATO, însă trebuie evitată resurgenţa”, a susţinut el.

Turcia a acceptat la 17 Octombrie să-şi suspende ofensiva timp de cinci zile la cererea SUA. Un acord între Ankara şi Washington prevede punerea în aplicare a unei „zone de securitate” de 32 de kilometri în interiorul teritoriului sirian. „Suntem încurajaţi de rezultatele acestui acord. (…) Acum urgenţa este menţinerea unui acord politic”, a spus Stoltenberg. Secretarul general al NATO a refuzat să facă vreun comentariu asupra acordului încheiat Marţi între Turcia şi Rusia, aliata Preşedintelui sirian Bashar al-Assad, pentru o preluare a controlului în sectoare ale benzii frontaliere ce mărgineşte zona unde Armata turcă şi-a declanşat intervenţia.

Obiectivul declarat este de „a facilita” retragerea forţelor kurde ale Unităţilor de Apărare a Poporului (YPG) şi dezarmarea lor în zonă.

Un judecător federal american a ordonat Departamentului de Stat să predea toate documentele referitoare la cazul Ucraina

Un judecător federal american a ordonat Departamentului de Stat să predea documentele care au legătură cu cazul Ucraina, inclusiv comunicaţiile între şeful diplomaţiei, Mike Pompeo, şi avocatul personal al Preşedintelui Donald Trump, Rudy Giuliani, transmite dpa, potrivit agerpres. Judecătorul districtual Christopher Cooper a emis acest ordin Miercuri ca răspuns la cererea introdusă în regim de urgenţă de American Oversight, o organizaţie de monitorizare a guvernării, în baza Legii privind accesul liber la informaţii.

Judecătorul a dat Departamentului de Stat un termen de 30 de zile pentru a începe predarea documentelor care au legătură cu orice participare a oficialilor instituţiei la tentativa lui Trump de a presa Ucraina să-i investigheze pe fostul vicepreşedinte american Joe Biden şi alţi democraţi înaintea alegerilor prezidenţiale din 2020. Rudy Giuliani, vîrful de lance al campaniei de presiune a lui Trump în Ucraina, a declarat pentru New York Daily News în această lună că a comunicat direct cu Mike Pompeo în cadrul demersurilor sale de a descoperi lucruri compromiţătoare despre democraţi.

Politicienii democraţi care conduc ancheta Camerei Reprezentanţilor pentru destituirea Preşedintelui au cerut Departamentului de Stat, lui Pompeo şi Giuliani documente legate de Ucraina, dar fără succes pînă acum, Administraţia Trump refuzînd să coopereze cu investigaţia. Austin Evers, director executiv al American Oversight, a salutat ordinul emis de judecător, considerîndu-l o lovitură pentru obstrucţionismul practicat de Trump. „În ciuda obstrucţionării actuale a Congresului, Administraţia Trump va trebui acum să înceapă să facă publice documente privind afacerile sale cu Ucraina”, a declarat Evers. „Aceasta este o victorie importantă pentru dreptul poporului american de a cunoaşte faptele legate de Ucraina, şi constituie o lovitură majoră pentru obstrucţiile Casei Albe”, a subliniat el.

Un purtător de cuvînt al Departamentului de Stat nu a dorit pînă acum să comenteze pe marginea acestui subiect. Cel mai probabil, Departamentul va contesta în Justiţie ordinul magistratului federal.

Confruntări violente între cartelurile de traficanţi din Mexic. Cel puţin nouă oameni au murit!

Cel puţin nouă persoane apropiate liderului grupării criminale „Los Rojos” au fost ucise Miercuri într-o confruntare cu o grupare rivală în statul Guererro din Sudul Mexicului, informează Parchetul General din acest stat, preluat de EFE, potrivit agerpres. „Persoanele decedate erau apropiate de Zenen Nava Sánchez, liderul ‘Los Rojos’, un cartel de droguri care are ca bază de operaţiuni oraşul Chilpancingo, capitala statului Guerrero, a precizat Procuratura într-un comunicat. Confruntarea armată s-a desfăşurat în punctul cunoscut ca „La Cribadora” de pe drumul ce leagă Zitlala de Pochahuizco, Poliţia găsind la faţa locului circa 50 de cartuşe de diverse arme. Poliţia şi Procuratura au localizat cadavrele în urma primirii în acest sens a unui apel pe numărul de urgenţă. Autorităţile au deschis o anchetă în acest caz.

Pe 15 Octombrie, un grup de civili înarmaţi a atacat o patrulă a Armatei, care a ripostat, iar confruntarea s-a încheiat cu moartea a 15 oameni, unul dintre aceştia fiind militar. Respectivul atac s-a produs în apropiere de Iguala, oraş din care, pe 26 Septembrie 2014, au dispărut 43 de elevi de la şcoala pedagogică din Ayotzinapa, care au fost predaţi de poliţişti locali grupării criminale „Guerreros Unidos”. Statul Guerrero este unul dintre cele mai afectate de violenţa din Mexic.

Neonaziştii maghiari au vandalizat un centru cultural din Budapesta

În jur de 50 de neonazişti au vandalizat Miercuri un cunoscut centru cultural liberal din Budapesta, a anunţat directorul acestuia, într-o postare pe Facebook, transmite dpa, potrivit agerpres. Agresorii au rupt steagurile în culorile curcubeului de la intrare, le-au dat foc şi au scris sloganuri naziste pe poarta şi pe pereţii clădirii, a precizat Adam Schoenberger, directorul Centrului cultural Aurora. În momentul atacului, centrul nu era deschis şi în incintă nu se afla nimeni, a menţionat el.

Centrul cultural Aurora, deschis în 2014, găzduieşte mai multe asociaţii ale societăţii civile, printre care organizatoarele paradei Gay Pride de la Budapesta, activişti pentru ajutorarea persoanelor fără adăpost şi centrul de presă al romilor. Primăria locală, controlată pînă recent de partidul Fidesz al premierului Viktor Orban, a încercat de mai multe ori să închidă centrul. În urma alegerilor de săptămîna trecută, Fidesz a pierdut însă în favoarea opoziţiei districtul 8 al Capitalei, unde este situat Centrul Aurora. După atac, noul primar Andras Piko s-a deplasat imediat la faţa locului şi a ordonat ca Poliţia să asigure paza clădirii. Agresorii participaseră la un marş al extremiştilor de dreapta de comemorare a Revoluţiei ungare din 1956. 

Din cauza sancţiunilor americane, Cuba suspendă mai multe legături aeriene

Noile sancţiuni ale SUA împotriva Cubei, care nu permit companiilor sale aeriene de stat să închirieze avioane, au determinat operatorul Cubana de Aviacion să îşi suspende de Miercuri legăturile cu Mexic, Venezuela şi o parte din Caraibe, relatează AFP, potrivit agerpres. „În urma ultimelor măsuri luate de SUA împotriva Cubei”, Cubana de Aviacion va înceta să mai asigure zboruri cu destinaţia Ciudad de Mexico, Cancun (Mexic), Santo Domingo (Republica Dominicană), Caracas (Venezuela), Port-au-Prince (Haiti) şi departamentele franceze de peste mări Martinica şi Guadelupa, a spus directorul adjunct al companiei, Arsenio Arocha, citat de media locale. Zboruri interne cu destinaţii precum provincii de Est ca Holguin şi Santiago de Cuba vor fi de asemenea afectate, iar pierderile financiare se ridică la circa 10 milioane de dolari, a adăugat Cubana de Aviacion.

Responsabilul a subliniat, fără a face mai multe precizări, că operatorul aerian cubanez „a fost informat de ruperea a două contracte de închiriere de aeronave de către companii ale unei ţări terţe”. Departamentul american al Comerţului a anunţat aceste restricţii de închiriere de avioane Vinerea trecută. Însă este o problemă des întîlnită pentru operatorii aerieni cubanezi, pentru că nu deţin propriile aeronave şi nici nu pot să cumpere unele din cauza embargoului impus de Washington asupra Cubei din 1962. De la venirea sa la Casa Albă în 2017, Donald Trump a intensificat blocada cu măsuri care afectează turismul, investiţiile, transferurile de bani şi importurile de carburant. Washingtonul vizează astfel o schimbare a sistemului socialist din insulă, responsabil de „represiune împotriva propriului popor, în afară de sprijinul său continuu” pentru Guvernul lui Nicolas Maduro în Venezuela. Cuba denunţă măsurile, pe care le consideră o ingerinţă străină şi o încălcare a drepturilor cetăţenilor săi.

Kim Jong Un are o relaţie SPECIALĂ cu Donald Trump

Liderul Coreei de Nord, Kim Jong Un, consideră că Preşedintele american Donald Trump şi el au relaţie specială, a declarat Joi un înalt responsabil Nord-coreean, citat de agenţia oficială KCNA, potrivit AFP şi agerpres. Consilier în Ministerul de Externe Nord-coreean, Kim Kye Gwan a declarat pentru KCNA că s-a întîlnit cu Preşedintele Kim „cu cîteva zile în urmă” şi că acesta „i-a spus că relaţia dintre el şi Preşedintele Trump este una specială”. Cu cîteva zile în urmă, Donald Trump a declarat despre Kim Jong Un: „Îmi place de el. Mă place. Ne înţelegem foarte bine. Îl respect. El mă respectă”.

Kim speră încă să ajungă la un acord asupra programului nuclear Nord-coreean tratînd direct cu Donald Trump, apreciază experţii. Potrivit acestora, Phenianul încearcă să profite de pe urma relaţiei între cei doi conducători pentru a obţine concesii din partea SUA. Liderul Nord-coreean a lăudat deja „curajul extraordinar” al Preşedintelui Trump, cerînd de nenumărate ori ca Washingtonul să propună o „nouă metodă” de negociere pînă la sfîrşitul anului. Phenianul este conştient că responsabilii americani se vor opune ridicării sancţiunilor înainte de orice denuclearizare şi doresc, prin urmare, „să negocieze direct cu Trump”, a declarat pentru AFP Koh Yu-hwan, profesor de studii Nord-coreene la Universitatea Dongguk din Seul.

„Nordul trimite un mesaj pentru a spune că, dacă Trump nu dă un telefon, discuţiile vor eşua şi că acum acestea sunt la răscruce”, a spus analistul. Acelaşi consilier în Ministerul de Externe Nord-coreean a declarat pentru KCNA că responsabilii politici americani sunt ostili Phenianului întrucît sunt „marcaţi de mentalitatea şi prejudecăţile ideologice (datînd) din perioada Războiului rece”. „Sper sincer că o forţă motrice pentru a depăşi toate aceste obstacole (…) va fi găsită pe baza relaţiei strînse” între Kim şi Trump, a adăugat el.

Negocierile între SUA şi Coreea de Nord stagnează după eşecul în Februarie al celui de-al doilea summit Kim-Trump la Hanoi. De atunci, Coreea de Nord a sporit tensiunile cu o serie de teste cu rachete şi noile discuţii angajate la începutul lunii Octombrie la Stockholm s-au încheiat fără nici un rezultat.

Kurzii sirieni îi mulţumesc lui Putin: „Ne-a scăpat de război!”

Liderul Forţelor Democratice Siriene (FDS), dominate de luptători kurzi, a mulţumit Miercuri Rusiei pentru că i-a salvat poporul de ”flagelul” războiului după încheierea unui acord între Rusia şi Turcia, care a pus capăt ofensivei turce în Nordul Siriei, relatează AFP, potrivit agerpres. Într-o convorbire telefonică cu ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu, Mazloum Abdi a adresat mulţumiri Preşedintelui Vladimir Putin şi Federaţiei Ruse pentru dorinţa lor de a dezamorsa războiul din regiunea şi de a cruţa civilii de acest flagel”, potrivit unui comunicat al FDS. „Comandantul şef şi-a exprimat, de asemenea, rezervele cu privire la unele aspecte ale acordului, care necesită discuţii şi un dialog mai aprofundat”, se arată în comunicat.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat că s-a ajuns Marţi la „un acord istoric” cu privire la Siria în timpul unei întrevederi avute cu omologul său rus Vladimir Putin la Soci, în Sudul Rusiei, notează AFP şi dpa. „Astăzi, împreună cu Vladimir Putin, am încheiat un acord istoric pentru lupta împotriva terorismului, pentru integritatea teritorială şi unitatea politică a Siriei, precum şi pentru reîntoarcerea de refugiaţi în Siria”, a declarat Erdogan în timpul conferinţei de presă.

Turcia şi-a suspendat Joi ofensiva în Nord-Estul Siriei împotriva forţelor kurde din Unităţile de Apărare a Poporului (YPG) în urma unui armistiţiu care expira Marţi la 19:00 GMT menit să le permită acestor forţe să se retragă din zonele frontaliere. Potrivit lui Erdogan, acordul convenit cu Putin, aliat al regimului de la Damasc, vizează în special sectoarele din Nord-Estul Siriei în care YPG sunt prezente, însă unde ofensiva turcă nu a ajuns înainte de a fi suspendată.