SUA vor ajuta Ucraina să-și procure mai multe sisteme de apărare antiaeriană 

Statele Unite vor ajuta Ucraina să-și procure mai multe sisteme de apărare antiaeriană, a declarat, Miercuri, purtătoarea de cuvînt a Casei Albe, Karoline Leavitt, la cîteva ore după convorbirea telefonică dintre președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, relatează AFP, scrie Agerpres.
”Președintele Zelenski a cerut sisteme de apărare antiaeriană (...) și președintele Trump a acceptat să colaboreze cu el pentru a vedea ce este disponibil, în special în Europa”, a spus Karoline Leavitt, care a adăugat că ”schimbul de informații militare pentru apărarea Ucrainei va continua”.

Sondaj Gallup: Aproape jumătate dintre americani consideră că susținerea Ucrainei de către SUA este insuficientă

Aproape jumătate dintre americani consideră că Statele Unite nu fac suficient pentru a susţine Ucraina, iar două treimi se pronunţă în favoarea unei creşteri a ajutorului militar dacă Rusia încalcă un eventual armistiţiu, arată un sondaj Gallup publicat Miercuri, relatează Kyiv Independent, potrivit News.Ro. Gallup publică acest sondaj în contextul în care Administraţia Trump nu a aprobat nici un nou pachet de ajutoare destinat Ucrainei şi negociază o restabilirea a relaţiilor cu Rusia. Armamentul care soseşte în prezent în Ucraina a fost trimis de către Administraţia lui Joe Biden.

Potrivit acestui sondaj, 46% dintre americani consideră că Washingtonul nu furnizează o asistenţă suficientă Ucrainei, cu 16% mai mulţi decît în Decembrie. Proporţia americanilor care consideră această susţinere excesivă (30%) sau insuficientă (23%) a scăzut. Aproximativ 79% dintre democraţi consideră că Statele Unite este necesar să facă mai mult, faţă de 46% dintre independenţi şi doar 12% dintre republicani.

Unii analişti atribuie această schimbare abordării războiului de către Donald Trump.

Sondajul a fost realizat în perioada 3-11 Martie, în urma confruntării în Biroul Oval între Donald Trump şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi anunţării unei suspendări a ajutorului militar american, ridicată între timp. În prezent, 53% dintre americani consideră că Statele Unite este necesar să susţină Ucraina pînă la restabilirea întregului teritoriu, chiar dacă este nevoie de timp. Aproximativ 82% dintre democraţi, 54% dintre independenţi şi 22% dintre republicani susţin această poziţie.

În cazul în care Ruasia încalcă un armistiţiu, 64% dintre americani ar susţine o creştere a ajutorului militar al Ucrainei, 42% ar susţine atacuri împotriva instalaţiilor militare ruse, iar 30% ar susţine desfăşurarea unor trupe americane în Ucraina.

O creştere a susţinerii Ucrainei în rîndul publicului american ar putea exercita presiuni asupra Administraţiei Trump să-şi schimbe politica, mai ales în cazul în care Rusia ar încălca un eventual armistiţiu, potrivit unor analişti.

Un sondaj Reuters/Ipsos publicat la 13 Martie arăta că 56% dintre americani cred că Trump este ”prea strîns aliniat” Rusiei prin politica externă a Administraţiei sale.

Trump promite anihilarea rebelilor Houthi  și avertizează Iranul

Rebelii Houthi din Yemen, sprijiniți de Iran și care au revendicat încă un atac asupra unui portavion american drept represalii după bombardamentele americane asupra lor, vor fi complet anihilați, a amenințat Miercuri președintele SUA, Donald Trump, care în plus a cerut Iranului să înceteze imediat ajutorul acordat acestor rebeli, relatează AFP, potrivit Agerpres.

”Sosesc rapoarte că, deși Iranul a scăzut intensitatea livrărilor de echipament militar și sprijinul general pentru Houthi, încă le trimit mari cantități de provizii. Iranul trebuie să înceteze IMEDIAT trimiterea acestor provizii. Să lase Houthi să lupte singuri. Oricum vor pierde, dar așa vor pierde repede. Pagube uriașe le-au fost provocate barbarilor Houthi și priviți cum treptat le va fi tot mai rău, nici măcar nu este o luptă echitabilă, și nu va fi niciodată. Ei vor fi complet anihilați!”, a scris Trump pe rețeaua sa socială Truth Social.

În acest timp, rebelii Houthi au anunțat, Miercuri, că Statele Unite au efectuat un nou val de bombardamente asupra pozițiilor lor în cel puțin două orașe din Yemen, inclusiv în capitala Sana'a, relatează agenția EFE.

Potrivit televiziunii Al-Masirah TV, apropiată grupării Houthi, atacurile aeriene americane au vizat Sana'a și zonele învecinate orașului Saada, la Nord de capitală, fără a furniza informații despre victime sau pagube materiale.

Donald Trump a avertizat, Luni, Iranul că de acum înainte îl va considera responsabil pentru orice nou atac al rebelilor Houthi, la o zi după ce aceștia au revendicat un atac asupra unui portavion american, drept represalii în urma bombardamentelor americane desfășurate Sîmbătă în Yemen asupra unor ținte ale acestor rebeli, care între timp au revendicat alte trei atacuri asupra navelor militare americane.

”De acum înainte, fiecare foc tras de Houthi va fi privit ca fiind tras de armele leadership-ului din Iran, iar Iranul va fi considerat responsabil și va suporta consecințele, și aceste consecințe vor fi teribile”, a scris Luni Trump tot pe rețeaua de socializare Truth Social.

De la începutul războiului declanșat în Fîșia Gaza, în Octombrie 2023, rebelii Houthi au lansat lovituri cu rachete și drone împotriva Israelului, în acțiuni de solidaritate cu palestinienii și cu gruparea palestiniană Hamas. În plus, acești rebeli yemeniți susținuți de Iran au atacat de atunci cu regularitate în Marea Roșie și Golful Aden nave comerciale care au legături cu Israel, SUA sau Regatul Unit.

Premierul Irlandei a declarat că UE îşi va acorda timp pentru a răspunde tarifelor reciproce impuse de Trump

Uniunea Europeană va aştepta ”o perioadă” înainte de a răspunde noilor tarife reciproce pe care preşedintele american Donald Trump intenţionează să le anunţe pe 2 Aprilie, a declarat, Miercuri, premierul irlandez Micheal Martin, citat de Reuters, transmite News.Ro.

Casa Albă a confirmat, Marţi, că Trump intenţionează să aplice noile tarife pe 2 Aprilie, în ciuda unor declaraţii ale secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, care sugerau o posibilă amînare a acestora.

În ultima săptămînă, Washingtonul a impus tarife pentru oţel şi aluminiu, UE a prezentat planuri de represalii, iar Trump a ameninţat cu tarife de 200% pentru vinurile şi băuturile spirtoase europene, pe lîngă noile taxe programate pentru începutul lunii Aprilie.

”Evident, trebuie să existe un răspuns cuprinzător la orice tarife care vor fi anunţate pe 2 Aprilie, iar UE îşi va acorda puţin timp după această dată înainte de a reacţiona. Cred că Uniunea va adopta o abordare strategică”, a declarat Martin în faţa Parlamentului irlandez.

Irlanda este una dintre ţările cele mai expuse la politicile comerciale ale lui Trump, avînd o parte semnificativă din locuri de muncă, venituri fiscale şi exporturi dependente de companiile multinaţionale americane care operează pe teritoriul său.

Rezerva Federală a SUA nu modifică dobînda, pe fondul așteptatei încetiniri a economiei

Rezerva Federală a SUA (Fed) a menținut dobînda de referință la un interval cuprins între 4,25% și 4,50%, în linie cu estimările, dar oficialii Fed au indicat că încă anticipează pînă la finalul anului o reducere a costurilor de împrumut cu o jumătate de punct procentual, în contextul încetinirii creșterii economiei SUA și, în cele din urmă, a scăderii inflației, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Luînd în considerare taxele vamale introduse de Administrația Trump, oficialii Fed și-au revizuit în creștere previziunile privind inflația, care ar urma să se situeze la finalul anului la 2,7%, față de un nivel de 2,5% anticipat în Decembrie. Pînă la finalul lui 2027, inflația în SUA ar urma să revină la 2%, obiectivul Fed, iar dobînda la 3,10%. În plus, prognoza privind evoluția economiei SUA a fost revizuită în scădere. Fed se așteaptă acum la un avans al PIB-ului SUA de 1,7% în 2025, de la un nivel de 2,1% estimat anterior. În 2026 și 2027, creșterea economiei SUA ar urma să se situeze la 1,8%.

Rata șomajului în SUA ar urma să se situeze la 4,4% în 2025 și 4,3% în 2026 și 2027. În Februarie, rata șomajului a fost de 4,1%. Oficialii Fed avertizează că au sporit riscurile și perspectivele în acest an sunt confuze. ”Incertitudinile privind perspectivele au crescut”, se arată în comunicatul Fed. Fără a menționa în comunicat numele lui Donald Trump sau taxele vamale, proiecțiile privind o inflație mai ridicată în acest an arată efectul politicilor comerciale ale Washingtonului. 

Opoziția turcă denunță o ”lovitură de stat” după arestarea primarului Istanbulului Ekrem Imamoglu şi a peste 100 de colaboratori ai acestuia

Aleşi şi membri ai Partidului Republican al Poporului (CHP, social-democrat) denunţă o ”lovitură de stat” împotriva opoziţiei, după arestarea Miercuri, la Istanbul, a lui Ekrem Imamoglu, în vîrstă de 53 de ani, principalul opozant al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, şi a peste 100 de colaboratori ai acestuia, relatează AFP, potrivit News.Ro. Primarul Istanbulului, popular şi charismatic, ”îngropat” de proceduri judiciare, este acuzat de această dată de ”corupţie”, iar potrivit agenţiei oficiale turce de presă Anadolu şi de ”terorism”.

Potrivit unuia dintre colaboratorii săi apropiaţi, primarul, prezentat ca viitor candidat în alegerile prezidenţiale de către partidul său, a fost condus în sediul Poliţiei. Într-o înregistrare video postată pe X, edilul denunţă, în timp ce se îmbracă şi îşi face nod la cravată, mulţimea de la domiciliul său. ”Sute de poliţişti au venit la uşa mea. Poliţia pătrunde în casa mea şi bate la uşa mea. Mă încredinţez naţiunii mele”, anunţa el.

Potrivit unui comunicat al biroului procurorului Istanbulului, Ekrem Imamoglu este acuzat de corupţie şi extorcare şi este desemnat drept şef al unei ”organizaţii criminale cu scop lucrativ”. Agenţia turcă de stat de presă Anadolu evocă, de asemenea, acuzaţii de ”terorism” şi ”ajutarea PKK”, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, interzis, împotriva a şapte suspecţi, între care şi primarul.

Toate adunările şi manifestaţiile au fost interzise - pînă Duminică - de către guvernatorul Istanbulului, însă numeroşi susţinători ai primarului, care a prevăzut iniţial manifestaţii Miercuri, se îndreptau către sediul Primărie, încercuit de bariere.

Emblematica Piaţă Taksim, situată în centrul Istanbulului, un loc tradiţional de manifestaţii, a fost complet închisă, iar trecătorii erau reticenţi să se exprime.

Ekrem Imamoglu este singurul candidat al partidului său în viitoarele alegeri prezideţiale, prevăzute în 2028, şi urma să fie desemnat în mod oficial Duminică, în cadrul unor alegeri primare în CHP. În 2023, el a fost împiedicat de facto să candideze la Preşedinţie, din cauza unei condamnări în suspans cu privire la ”insultarea” unor conducători ai Comitetului Electoral turc.

Propunerile lui Macron pentru a elimina dependența UE de SUA

„Cei care cumpără Patriot ar trebui să li se ofere noua generație franco-italiană SAMP/T. Celor care cumpără F-35 ar trebui să li se ofere Rafale”, spune președintele francez Emmanuel Macron, care vrea să convingă țările UE să nu mai cumpere armament din SUA, potrivit Politico, transmite Stiripesurse.ro.

Președintele francez Emmanuel Macron dorește să convingă țările UE să nu mai cumpere echipamente de apărare americane și să cumpere în schimb echipamente franceze și europene. Macron, care solicită de ani de zile direcționarea cheltuielilor de apărare către produsele UE, a declarat că dorește să convingă alte state europene care în prezent „cumpără american” să treacă la opțiuni locale. ”Celor care cumpără Patriot ar trebui să li se ofere noua generație franco-italiană SAMP/T. Celor care cumpără F-35, ar trebui să li se ofere Rafale. Acesta este modul de a crește rata de producție”, a spus el.

Comentariile lui Macron vin în contextul în care membrii europeni ai NATO au devenit și mai dependenți de armele americane. Luna aceasta, Olanda și Belgia au confirmat că vor cumpăra în continuare avioane de luptă F-35 de producție americană, în timp ce Portugalia ezită să înlocuiască avioanele sale de luptă F-16 de producție americană cu avioane F-35 mai moderne din cauza „poziției recente a Statelor Unite, în contextul NATO”.

Macron a declarat că a cerut companiilor de apărare franceze să reducă birocrația și costurile pentru a deveni o opțiune mai atractivă, a relatat Nice-Matin. Președintele francez a clarificat, de asemenea, cum ar putea arăta o posibilă desfășurare de trupe europene pentru a ajuta Ucraina. Scopul este de a „desfășura cîteva mii de oameni pe națiune, în puncte-cheie, pentru a efectua programe de formare și a ne arăta sprijinul pe termen lung”, a spus el.

Odată cu creșterea cheltuielilor militare, marile companii europene din sectorul apărării prosperă

Cele mai mari cinci companii europene din sectorul apărării au încheiat anul 2024 cu un profit global de 6,313 miliarde de euro, cu 10,55% mai mult decît în 2023, și cu perspective optimiste pentru următorii ani, ca urmare a achizițiilor pentru ajutorul militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia și deciziei unor țări europene de a-și suplimenta cheltuielile pentru înarmare în urma acestui război și a incertitudinilor generate de evoluția politicii externe a SUA în mandatul noului președinte Donald Trump, relatează agenția EFE, potrivit Agerpres.

Astfel, compania britanică BAE Systems, cea italiană Leonardo, cea franceză Thales, cea germană Rheinmetall, precum și Airbus, toate companii lider în Europa, și-au majorat anul trecut cifra de afaceri cu 13,6%, ajungînd la încasări totale de 94,12 miliarde de euro, și au perspective îmbunătățite pentru anii următori, cînd vor avea de onorat numeroase noi comenzi primite. De pildă, Thales are un carnet de comenzi care depășește deja încasările de anul trecut, în timp ce Leonardo a trebuit să-și revizuiască planul industrial pentru a putea onora cererea, pe care o estimează la circa 106 miliarde de euro pentru perioada 2025-2029.

La rîndul său, directorul general al grupului Rheinmetall, Armin Papperger, a declarat că această companie a investit circa 8 miliarde de euro în ultimii ani pentru a construi noi fabrici și a-și asigura lanțul de aprovizionare, observînd că Europa a intrat ”într-o eră a reînarmării”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, pe 4 Martie, un plan numit ReArm Europe, care urmărește mobilizarea în următorii patru ani a circa 800 de miliarde de euro pentru reînarmarea blocului comunitar și oferirea de ajutor militar Ucrainei.

Ungaria acuză UE de ipocrizie în cazul achizițiilor de gaze rusești

Europa își arată ipocrizia criticînd Ungaria și India pentru că au cumpărat resurse energetice rusești, a declarat ministrul maghiar de Externe Peter Szijjarto, potrivit tass.com, scrie Stiripesurse.ro. ”Europa este foarte ipocrită, pentru că, în timp ce noi (Ungaria – TASS) suntem atacați din punct de vedere politic pentru cumpărarea de gaz din Rusia, livrările de GNL din Rusia către partea de Vest a Europei au atins cote record anul trecut”, a subliniat el la Dialogul Raisina din 2025.

"Rusia și-a crescut ponderea în importul de petrol din India de la 2% la 35%. Între timp, Germania și-a mărit de 11 ori importurile de petrol din India. Ce coincidență! Deci comportamentul european este foarte ipocrit în acest sens", a adăugat diplomatul de vîrf.

Potrivit acestuia, interesele naționale ale Ungariei sunt de o importanță capitală. "Aprovizionarea cu energie a țării este o chestiune de interes național și de strategie națională. Și nu vom renunța la interesul nostru național doar din cauza unor atacuri politice ipocrite de la Bruxelles", a subliniat Szijjarto.

"Nimeni nu s-a dovedit pînă acum că poate veni cu o soluție mai fiabilă și mai ieftină pentru noi decît Rusia. De ce aș schimba această sursă ieftină și de încredere cu una mai scumpă și mai puțin fiabilă? Cum le-aș explica poporului maghiar?" a subliniat el. "Este evident că fără proviziile rusești, fără sursele rusești, nu am putea aproviziona țara. Și asta nu din cauza gusturilor politice, din ideologie sau altceva. Asta din cauza realității", a spus ministrul de Externe ungar.

Din cauza reducerilor de fonduri USAID, opt țări riscă să rămînă fără tratamente HIV

Opt țări, inclusiv Ucraina și Kenya, vor rămîne fără tratamente HIV în următoarele luni din cauza reducerii fondurilor alocate de USAID, conform unui avertisment al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), scrie CNN, transmite Stiripesurse.ro. Printre aceste țări se numără Haiti, Kenya, Lesotho, Sudanul de Sud, Burkina Faso, Mali, Nigeria și Ucraina.

Statele Unite, cel mai mare donator al Fondului Global de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei, au fost un susținător esențial al programului Președintelui pentru Ajutor de Urgență în Lupta împotriva HIV/SIDA (PEPFAR), care a finanțat 70% din răspunsul global la HIV. Din păcate, întreruperea majorității finanțărilor pentru PEPFAR a dus la oprirea imediată a serviciilor de tratament, testare și prevenire a HIV în mai mult de 50 de țări.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a avertizat că aceste întreruperi ar putea anula 20 de ani de progrese în lupta împotriva HIV, avînd ca rezultat 10 milioane de noi cazuri de HIV și 3 milioane de decese legate de HIV, de trei ori mai multe decît numărul de decese înregistrate anul trecut.

Tedros a subliniat că, deși Statele Unite au fost extrem de generoase, retragerea din aceste programe trebuie realizată într-un mod ordonat și uman, pentru a permite țărilor afectate să găsească surse alternative de finanțare.

PEPFAR a salvat, pînă în 2024, 26 de milioane de vieți și a permis nașterea a 7,8 milioane de copii sănătoși, fără HIV, din mame infectate cu virusul.