Soarta unui armistițiu fragil între Iran și Statele Unite este din nou incertă, președintele Donald Trump amenințînd duminică cu reluarea războiului împotriva Teheranului, pentru ca a doua zi să declare că atacurile planificate au fost suspendate pe fondul unor „negocieri serioase”. Însă iranienii s-au pregătit pentru o eventuală reluare a atacurilor și au dat de înțeles că nu vor ezita să pedepsească sever țările vecine și economia mondială în cazul în care vor fi atacați, relatează New York Times. Iată cum ar putea reacționa Iranul.

La ce se așteaptă Teheranul

În prima rundă de război din acest an, iranienii se pregăteau pentru un conflict de durată, de aproximativ trei luni, a declarat Hamidreza Azizi, expert în probleme de securitate iraniană la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate.

Ca urmare, Iranul și-a limitat utilizarea rachetelor pentru a putea susține atacuri de cîteva săptămîni împotriva Israelului și a unor ținte din regiune, a afirmat el.

În schimb, în cazul în care atacurile ar fi reluate, liderii iranieni se așteaptă ca luptele să fie „de scurtă durată, dar de intensitate ridicată”, incluzînd lovituri puternice coordonate asupra infrastructurii energetice a Iranului, a afirmat Azizi, care urmărește comentariile publice ale experților afiliați guvernului și ale celor apropiați de mediul militar sau de securitate.

Cum ar putea riposta

În cazul unei noi runde de lupte, Iranul ar putea lansa zeci sau sute de rachete pe zi pentru a „înfrunta eficient inamicul și, totodată, a schimba calculele părții adverse”, a declarat Azizi.

Astfel, țările arabe din Golf vor fi nevoite să se pregătească pentru o intensificare a atacurilor asupra infrastructurii lor energetice. Lovirea cîmpurilor petroliere, a rafinăriilor și a porturilor din Golf reprezintă una dintre cele mai eficiente modalități prin care Iranul poate afecta economia mondială și exercita presiune asupra lui Trump. Dacă pagubele vor fi suficient de mari, acest lucru ar putea atrage țări precum Emiratele Arabe Unite, Kuweitul și Arabia Saudită într-un război pe care mulți lideri din Golf au încercat să-l evite.

În ultimele cîteva săptămîni, oficialii iranieni și analiștii apropiați guvernului au lansat amenințări virulente și au adoptat o retorică ostilă la adresa Emiratelor Arabe Unite, pe fondul convingerii că EAU au facilitat atacurile împotriva Iranului prin găzduirea unor baze militare americane. Știrile recente au dezvăluit că EAU și Arabia Saudită au efectuat atacuri secrete asupra Iranului în timpul ofensivei americo-israeliene.

„Cu siguranță trebuie să readucem Emiratele în epoca călăriei pe cămile — și putem face acest lucru”, a declarat Mehdi Kharatian, un analist apropiat forțelor de securitate iraniene, într-un interviu acordat luna trecută într-un podcast. „Dacă va fi necesar, vom ocupa Abu Dhabi”.

Oricît de hiperbolice ar fi aceste declarații, ele „reflectă tendințe importante de opinie” în cadrul conducerii Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran”, a declarat Ali Alfoneh, cercetător principal la Institutul Statelor Arabe din Golf, într-un e-mail.

Alfoneh a respins zvonurile privind un eventual pact de neagresiune între Arabia Saudită și Iran, calificîndu-le drept „total nerealiste”.

„Amenințarea cu represalii din partea Iranului împotriva marilor producători de petrol rămîne unul dintre puținele elemente care temperează atitudinea Statelor Unite față de Iran”, a afirmat el.

Ce alte cărți mai are Iranul în mînă

Iranul ar putea încerca, de asemenea, să exercite controlul asupra Strîmtorii Bab-al-Mandeb, o cale navigabilă îngustă care leagă Marea Roșie de Golful Aden și prin care trece o zecime din comerțul mondial. Această cale navigabilă se află în vecinătatea teritoriului controlat de o miliție susținută de Iran în Yemen, mișcarea Houthi.

În ultima rundă de confruntări, iranienii au profitat de proximitatea față de Strîmtoarea Ormuz, o altă rută maritimă comercială de importanță crucială, pentru a exercita o influență considerabilă asupra economiei mondiale. Dacă guvernul iranian consideră că controlul său asupra strîmtorii este pus în pericol, ar putea dori „să oblige Statele Unite să se concentreze pe două fronturi maritime în loc de unul singur”, a afirmat Azizi.

Mehdi Kharatian a declarat într-un interviu acordat luna trecută într-un podcast că, în cazul în care Statele Unite ar lansa un atac asupra infrastructurii economice iraniene, Iranul ar riposta prin limitarea traficului în strîmtoarea Bab-al-Mandeb.

Acest lucru ar putea menține presiunea asupra economiei mondiale — însă manevra s-ar putea dovedi complicată.

Miliția Houthi s-a angajat să apere Iranul în cazul unui război regional, dar a reacționat cu prudență în ultima rundă de lupte. Analiștii au atribuit acest lucru unor calcule privind cantitatea din stocurile militare în scădere pe care grupul și-ar putea permite să o utilizeze.

Sursa: digi24.ro