R. Moldova și Ucraina vor coopera în domeniul tehnico-militar

* Luni, 9 Februarie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a avut o întrevedere cu ambasadorul Irlandei în Republica Moldova, Myles Geiran, în cadrul căreia au discutat despre parcursul european al Republicii Moldova și consolidarea relațiilor bilaterale. Potrivit lui Igor Grosu, discuțiile au vizat sprijinul Irlandei pentru integrarea europeană a Moldovei, inclusiv în contextul în care această țară va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene în a doua jumătate a anului. Președintele Legislativului a apreciat decizia Irlandei de a deschide o Ambasadă la Chișinău, menționînd că acest pas contribuie la apropierea dintre cele două state și la intensificarea cooperării bilaterale. În același timp, Igor Grosu a subliniat că experiența Irlandei după aderarea la Uniunea Europeană reprezintă un exemplu relevant pentru Republica Moldova. Potrivit oficialului, transformările prin care a trecut această țară demonstrează importanța implicării cetățenilor, a muncii și a încrederii într-un viitor european. Oficialul a menționat că modelul irlandez oferă încredere că Republica Moldova poate avansa pe calea integrării europene.

* Gavin Buchan, ambasadorul Canadei la Chișinău, a efectuat o vizită de lucru la Tiraspol, Luni, 9 Februarie. Diplomatul, care a vizitat pentru prima dată stînga Nistrului, s-a întîlnit cu liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, cu care a discutat, între altele, despre rezolvarea diferendului transnistrean. Potrivit unui comunicat al serviciului de presă al lui Krasnoselski, liderul de facto al regiunii și Buchan au discutat despre soluționarea diferendului transnistrean. Krasnoselski s-a plîns că Chișinăul a întrerupt „cooperarea productivă” în cadrul formatului de negocieri „5+2” și că ar respinge dialogul cu Tiraspolul. La rîndul său, Gavin Buchan a menționat că partea canadiană are sentimentul că tocmai acum s-a deschis o fereastră de oportunitate și a sosit un moment care poate fi folosit pentru obținerea unui progres în negocieri. Diplomatul a subliniat că, din punct de vedere istoric, Canada nu a avut interese în acest spațiu regional și, în mare parte, nu are un interes direct într-un anumit deznodămînt al conflictului moldo-transnistrean. Cu toate acestea, Canada este un susținător al păcii, are o vastă experiență în desfășurarea negocierilor de pace și intenționează să o valorifice, inclusiv în procesul de reglementare a relațiilor dintre Transnistria și Moldova, a accentuat Gavin Buchan, se arată în comunicat. De asemenea, interlocutorii au discutat despre „fundamentele ordinii mondiale”, au făcut un schimb de opinii privind „măsuri concrete propuse pentru reluarea activității formatului „5+2””, desfășurarea negocierilor și soluționarea diferendului transnistrean.

* Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa la cea de-a 62-a Conferință de Securitate de la München, care va avea loc în acest weekend, între 13 și 15 Februarie. Potrivit INFOTAG, forumul reunește anual șefi de Stat și de Guvern din numeroase țări, precum și politicieni și experți în securitate de renume. Aproximativ 50 de șefi de Stat și de Guvern vor participa la următoarea conferință. La eveniment vor participa și șefii Comisiei Europene și liderii majorității țărilor europene. Peste 50 de lideri ai organizațiilor internaționale, inclusiv UE, NATO, OSCE și ONU, și-au confirmat, de asemenea, participarea. Războiul din Ucraina, precum și amenințările din partea Moscovei, sînt cheie pe agenda acestui eveniment major de securitate. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a fost, de asemenea, invitat să participe la conferință.

* Republica Moldova a acumulat restanțe de aproximativ 100 de mii de euro în calitate de stat membru al Comunității Statelor Independente (CSI), organizație din care autoritățile intenționează să se retragă definitiv pînă la sfîrșitul anului 2026. Informația a fost confirmată de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova. Potrivit oficialului, deși suma nu este „exorbitantă”, dar „importantă”, aceasta va trebui achitată, dacă Republica Moldova își respectă angajamentele internaționale. „Dacă vrem să respectăm dreptul internațional și să fim cu inima împăcată, probabil ar trebui să achităm această restanță, deși trebuie să recunoaștem că, de ani buni, nu am mai primit careva beneficii din participația noastră în CSI din acele plăți pe care le făceam. Dar, dacă e să ne respectăm angajamentele, pînă la ieșire notele trebuie achitate. (…) Erau în jur de 100 de mii de euro sau ceva mai mult. Nu este o sumă exorbitantă, dar este o sumă importantă”, a declarat Mihai Popșoi. Începînd cu anul 2022, Republica Moldova nu mai participă la activitatea Comunității, iar în 2023 președinta Maia Sandu a anunțat că autoritățile vor revizui acordurile încheiate în cadrul CSI și vor denunța o parte dintre acestea. Tot în 2023, Guvernul a informat că va exclude CSI din lista organizațiilor internaționale pentru care achită anual cotizații de membru. Comentînd aceste decizii, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat că participarea Republicii Moldova în CSI nu ar avea o valoare semnificativă. În total, Republica Moldova a semnat 283 de acorduri în cadrul CSI. Dintre acestea, 71 au fost deja denunțate, iar aproximativ 60 se află în proces de denunțare. Recent, ministrul Afacerilor Externe a anunțat că, în perioada următoare, autoritățile vor denunța trei acorduri fundamentale: Statutul CSI, Acordul privind crearea CSI și anexele acestuia. Potrivit ministrului, Parlamentul ar putea adopta decizia de denunțare chiar în luna Februarie. Ulterior, documentele vor fi promulgate de președintă, publicate în Monitorul Oficial și transmise secretariatului CSI. Din punct de vedere al dreptului internațional, după notificare urmează o perioadă de aproximativ șase luni, la finalul căreia Republica Moldova nu va mai avea calitatea juridică de stat membru al CSI.

* Aflat într-o vizită la Kiev, Marți, 10 Februarie, premierul Alexandru Munteanu a depus flori la Zidul Memoriei Apărătorilor Căzuți ai Ucrainei, la Kiev, unde, alături de prim-ministra Ucrainei, Iuliia Sviridenko, a adus un omagiu eroilor ucraineni care și-au pierdut viața apărînd libertatea și independența țării. „Zidul Memoriei Apărătorilor Căzuți ai Ucrainei, memoria vie a sacrificiului și simbol al rezistenței și demnității poporului ucrainean. Am adus un omagiu, alături de prim-ministra Ucrainei, Iulia Sviridenko, eroilor ucraineni care și-au dat viața pentru a-și apăra poporul, pentru libertate și independență. Fiecare fotografie de pe acest zid înseamnă un destin întrerupt de război și o familie îndurerată. Sacrificiul lor ne reamintește cît de prețioase sînt viața umană, pacea și libertatea”, a scris Munteanu pe rețele.

* Republica Moldova și Ucraina vor coopera în domeniul tehnico-militar, în baza unui nou acord bilateral care urmează să fie negociat și semnat de cele două Guverne ale Statului. Comisia parlamentară pentru politică externă a aprobată, pe 11 Februarie, avizul consultativ privind inițierea negocierilor pentru actualizarea cadrului de cooperare dintre Chișinău și Kiev, în contextul evoluțiilor tehnologice și al noilor realități de securitate din regiune. Noul document va înlocui acordul semnat în 1993 și va pune accent pe cooperarea tehnologică și schimbul de expertiză, fără a afecta statutul de neutralitate al Republicii Moldova, a anunțat președinta Comisiei pentru politică externă, Doina Gherman. Acordul actual urmează să fie adaptat la realitățile tehnologice și la noile necesități din domenii precum cercetarea, inovarea, securitatea cibernetică și logistică. Printre exemplele concrete de cooperare, enumerate de Doina Gherman, se regăsește utilizarea dronelor cu aplicații civile pentru monitorizarea culturilor agricole, supravegherea hotarelor, monitorizarea traficului rutier sau verificarea liniilor electrice. Obiectivul este dezvoltarea și producerea acestor tehnologii în Republica Moldova, pentru a consolida capacități locale și a reduce dependența de importuri. În același timp, documentul conține prevederi privind respectarea neutralității constituționale a Republicii Moldova. Ministerul Apărării are, în prezent, peste 120 de tratate internaționale bilaterale în domeniul militar, iar procese similare de actualizare a acordurilor au avut loc anterior și cu alte state partenere, precum România, Germania sau Franța. (M.C.)