Oficial, Moldova nu va mai fi membră a CSI

* ”În contextul unui mediu regional tot mai instabil, extinderea UE și aderarea statelor candidate sunt privite de Republica Moldova și Albania nu doar ca proces de reformă, ci și ca instrumente esențiale de securitate și stabilitate”, se arată în mesajul transmis de președintă Maia Sandu și de omologul său albanez, Bajram Begaj, pe 19 Ianuarie, după întrevederea pe care au avut-o la Președinția Republicii Moldova. Maia Sandu a precizat că Republica Moldova și Albania sunt două state europene care merg pe același drum”, ambele fiind țări candidate pentru aderarea la UE. „Pentru state mici ca ale noastre, apartenența la Uniunea Europeană nu este doar un proiect de dezvoltare, ci și o formă de protecție. Extinderea Uniunii Europene este o investiție strategică în securitatea și stabilitatea întregului continent”, a declarat șefa statului. „Relațiile dintre Republica Moldova și Republica Albania sunt caracterizate de încredere, încredere și lipsa problemelor nesoluționate. Putem să le consolidăm și să le extindem în continuare, în beneficiul cetățenilor noștri”, a declarat Begaj, la Chișinău.

* Luni, deputații fracțiunii socialiștilor, Vladimir Odnostalco și Alla Ursu-Antoci, au susținut un briefing în Parlament, în cadrul căruia au exprimat protestul PSRM față de lichidarea instituțiilor de învățămînt, inclusiv a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, precum și față de introducerea în legislație a unor norme discriminatorii. O atenție specială a fost acordată situației critice din jurul Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, care, potrivit deputatei, a devenit o nouă victimă a presiunilor politice asupra sistemului educațional. Studenții și cadrele didactice sunt tratați de actuala guvernare drept „material consumabil” în jocurile politice de culise. Deputata a amintit că, la sfîrșitul anului 2025, autoritățile au propus introducerea în Codul educației a unei norme fără precedent, care permite rectorului unei universități absorbante să candideze pentru al treilea mandat consecutiv. În opinia sa, această inițiativă reprezintă un abuz de putere și urmărește crearea unor privilegii pentru actualul rector al Universității Tehnice a Moldovei. Alla Ursu-Antoci a menționat că planurile de absorbție a Universității din Cahul nu au nici un temei financiar sau academic. Instituția are aproximativ o mie de studenți, un număr semnificativ pentru Sudul țării, există un flux stabil de admitere, iar corpul profesoral este profesionist și solicitat. Vladimir Odnostalco a transmis, la rîndul său, indignarea locuitorilor din Cahul: cum poate rectorul Universității Tehnice să gestioneze universitatea lor, dacă nu este în stare să facă față problemei gîndacilor dintr-un cămin studențesc din Chișinău? Potrivit deputatului, în Republica Moldova educația este finanțată „per capita”, statul finanțînd nu învățămîntul, ci numărul de persoane din instituțiile de învățămînt.

* Republica Moldova a demarat procesul de denunțare a trei acorduri fundamentale care stau la baza apartenenței sale la Comunitatea Statelor Independente (CSI), a anunțat ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova. El a precizat că documentele urmează să fie examinate chiar la începutul noii sesiuni parlamentare. „Suntem deja în proces de avizare a denunțării a trei acorduri cu CSI. Este vorba despre acordurile care stau la baza afilierii noastre în CSI, respectiv: Statutul CSI, semnat la Minsk pe 22 Ianuarie 1993; Acordul de fondare al CSI din 8 Decembrie 1991, tot de la Minsk; Anexa la acest acord din 22 Decembrie 1991”, a declarat Popșoi. „Oficial, Moldova nu va mai fi membră a CSI. Denunțarea acestor trei acorduri de bază, care stau la temelia afilierii noastre, ne va permite să spunem că, din punct de vedere juridic, Republica Moldova nu mai este membră. De facto, ne-am suspendat participarea de ceva vreme, dar juridic eram încă acolo”, a adăugat ministrul. În total, Republica Moldova avea semnate cu CSI 283 de acorduri. 71 au fost deja denunțate, iar alte aproximativ 60 sunt în proces.

* Secretarul General al Guvernului Republicii Moldova, Alexei Buzu, anunță inițierea unor consultări ample privind reforma administrației publice locale. Scopul acestui proces este construirea unor Primării mai puternice, a unor localități mai bine dezvoltate și a unor servicii publice mai eficiente, mai aproape de cetățeni. Potrivit oficialului, forma finală a reformei va fi decisă doar după desfășurarea consultărilor, care vor implica primari, experți, autorități raionale și locale, reprezentanți ai societății civile, dar și cetățeni. Secretarul General al Guvernului a subliniat că reforma urmărește simplificarea administrației locale și îmbunătățirea accesului la servicii publice. Printre beneficiile menționate se numără: mai mulți bani pentru proiecte locale și servicii publice, cu reducerea birocrației; menținerea satelor, în timp ce Primăriile vor putea fi unite pentru o administrare mai eficientă; crearea unor centre de servicii locale, unde cetățenii vor putea rezolva mai multe lucruri într-un singur loc; obținerea actelor mai ușor, prin sistem de ghișeu unic. Alexei Buzu a îndemnat autoritățile locale și cetățenii să se implice activ în procesul de consultare, subliniind că reforma trebuie realizată împreună.

* Organizarea alegerilor pentru deputații Adunării Populare a Găgăuziei, programate inițial pentru 22 Martie 2026, este blocată în prezent, a anunțat Comisia Electorală Centrală a regiunii autonome. Blocajul vine după o Hotărîre a Curții Supreme de Justiție (CSJ) a Republicii Moldova, care a admis recursul Cancelariei de Stat și a constatat că Hotărîrile Adunării Populare a Găgăuziei (APG) din 16 Decembrie 2025, privind formarea componenței organului electoral, contravin Codului electoral și legislației naționale. Potrivit documentului, modificările operate de APG vizau, între altele, eliminarea statutului de organ permanent al Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei și transformarea acesteia într-un organ funcțional doar în perioade electorale. De asemenea, ar fi fost modificate atribuțiile membrilor și durata mandatelor, aspecte pe care CSJ le consideră contrare principiilor de legalitate, reprezentativitate și separație a puterilor în procesul electoral. CSJ a subliniat că astfel de schimbări pot afecta drepturile fundamentale ale cetățenilor, inclusiv posibilitatea de a iniția referendumuri sau de a participa la alegeri în condiții legale și transparente. În lipsa unui organ electoral legitim și funcțional, organizarea scrutinului devine imposibilă. Decizia CSJ menține Hotărîrea Curții de Apel Comrat, care anulase anterior actele contestate. Suspendarea Hotărîrilor APG rămîne în vigoare pînă la soluționarea completă a cauzei pe fond. Prin urmare, Comisia Electorală din Găgăuzia nu poate desfășura alegerile pînă la clarificarea definitivă a situației juridice. Autoritatea electorală a anunțat că va informa candidații și publicul despre pașii următori. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat la 12 Noiembrie 2025. (M.C.)