CUM FUG ROMANII DE TAXE: SE MUTA IN TARILE VECINE

FOTO: Vama Giurgiuleşti, locul pe unde românii descoperă paradisul fiscal moldovenesc. FOTO C.Crangan

De ce au ajuns paradisuri fiscale R. Moldova, Bulgaria sau Serbia

Mulţi cetăţeni români îşi stabilesc anual domiciliul în străinătate. O parte o fac pentru locul de muncă, însă există şi o categorie de migranţi care fug de impozitele şi taxele româneşti, pe care le consideră exagerate. Nu mai este un secret că, în ultimele două decenii, milioane de românii au plecat în toate cele patru zări, în căutarea unui trai mai bun. Deşi atunci cînd vorbim despre migraţia românească obişnuim să ne gîndim la cei plecaţi în Vestul Europei, există un număr semnificativ de oameni care au apucat-o către Est. Iar dacă migraţia către Vest are la bază salariul ridicat, „fuga spre Est“ are cu totul alte resorturi, care ţin mai degrabă de încercarea românilor de a scăpa de taxe şi impozite.

Gălăţenii din R. Moldova

Potrivit datelor publicate de Serviciul pentru Paşapoarte Galaţi, în cursul anului 2015 şi-au mutat domiciliul în altă ţară 4.040 de gălăţeni. Fenomenul este întîlnit, la dimensiuni diferite, în mai toate judeţele ţării. În 2015, majoritatea gălăţenilor care au ales să-şi mute domiciliul în altă ţară au optat pentru Republica Moldova. Din cei 4.040 de oameni care au anunţat oficial schimbarea reşedinţei, 3.272 au ajuns în Republica Moldova. Fenomenul a apărut încă din 2014, atunci cînd peste 2.500 de oameni s-au mutat peste Prut, după ce în 2013 era vorba de sub 1.000.

De ce-şi mută românii domiciliul peste Prut

În jur de 80-85% dintre cei care au anunţat schimbarea reşedinţei în Republica Moldova sînt de fapt persoane care au atît cetăţenie română, cît şi cetăţenie moldovenească. În ultimii ani, foarte mulţi moldoveni au obţinut cetăţenia română şi, mai mult, au obţinut rezidenţă în România schimbîndu-şi domiciliul. Momentul care i-a făcut să-şi dea seama că au făcut o greşeală a fost intrarea în vigoare a Codului Fiscal din 2014, care stabilea, pentru prima dată, că toţi cetăţenii români cu domiciliul în România (chiar dacă au şi cetăţenia altui stat) au obligaţia de a-şi plăti toate impozitele şi contribuţiile sociale statului român, unde-s mai mari decît în Republica Moldova. Aşa că au renunţat la domiciliul din România.

Mihai Sîrbu (64 ani), din Galaţi, care, deşi nu are cetăţenie moldovenească, a ales să-şi schimbe domiciliul în Republica Moldova acum patru ani, după ce a constatat că statul român îi cerea la înmatriculare o sumă imensă (peste 2.500 de euro) pentru o maşină pe care dorea să o cumpere din Germania. „Am aflat că, dacă îmi mut domiciliul acolo, pot să înmatriculez maşina cu numai vreo 100 de euro, cu tot cu micile atenţii. Aşa a şi fost“, povesteşte gălăţeanul. Iniţial, omul a profitat de legea moldovenească foarte relaxată în privinţa domiciliului, fiind luat în spaţiu, pe baza unei simple declaraţii, de nişte moldoveni din Cahul, pe care-i cunoscuse cu ocazia unei excursii pestre Prut. „A fost foarte simplu. În o lună avea domiciliul acolo, apoi am luat maşina şi am rezolvat şi cu ea tot cam în o lună. Să vă spun sincer, am prins drag de moldoveni şi acum un an mi-am luat şi o căsuţă acolo, într-un sat de lîngă Cahul. Dau impozit pe ea echivalentul a 5 euro pe an, adică foarte puţin. Spre comparaţie, la casa moştenită de la socri, într-un sat din judeţul Galaţi, mă costă de zece ori mai mult, deşi e cam la fel“, spune Mihai Sîrbu, român cu domiciliul în Republica Moldova.

Bărbatul a mărturisit că mai cunoaşte şi alţi români care şi-au găsit de lucru la Giugiuleşti sau la Cahul şi care au preferat să-şi mute domiciliul peste Prut. Spre exemplu, în Moldova impozitul pe venit este de doar 7%, în vreme ce contribuţia la pensii a angajatului este de 6% (în România este de 10,5%), iar contribuţia la sănătate este de 4,5%, faţă de 5,5% la noi. Un muncitor român care-şi stabileşte domiciliul fiscal în Moldova (evident, muncind acolo; spre exemplu, la terminalul petrolier de la Giurgiuleşti salariile sînt comparabile cu cele din România) se poate alege cu un „bonus“ salarial, numai din impozitele mai mici, de circa 10-15%.

De ce trec românii graniţa

Nivelul unor indicatori precum rata taxării, obţinerea autorizaţiilor de construire şi conectarea la reţeaua de electricitate, calculaţi pentru România şi pentru ţările vecine, justifică în bună măsură alegerea unor români de a trece graniţa şi de a-şi înregistra proprietăţi acolo. Nivelul taxelor din România este mai ridicat decît în Bulgaria, Serbia şi Republica Moldova, însă este mai scăzut decît în Ungaria şi Ucraina. Astfel, rata taxării în România este de 42%, însă vecinii din Sud înregistrează o rată de numai 27%, sîrbii – de 39,7%, iar cei de peste Prut – de 40,2%, potrivit datelor din raportul „Doing Business 2016“, întocmit de Banca Mondială. În Ungaria şi Ucraina, rata taxării se situează în jurul a 50%. Totuşi, în aceste două ţări se plătesc, în medie, cele mai puţine taxe pe an, cinci în Ucraina şi 11 în Ungaria. Românii şi bulgarii plătesc, în medie, 14 taxe pe an, în timp ce moldovenii au de achitat 21 de impozite pe an. Dintre toate statele analizate, România stă cel mai bine la timpul alocat pentru plata taxelor, respectiv 159 de ore pe an.

România este codaşă în regiune în ceea ce priveşte procedurile de înregistrare a proprietăţilor, atît în ceea ce priveşte birocraţia şi timpul alocat, cît şi costul acestora. Pentru înregistrarea proprietăţii, în România, este necesară parcurgerea a opt proceduri, se aşteaptă aproximativ 19 zile, iar costul se ridică la 1,4% din valoarea proprietăţii. În schimb, în Moldova, se parcurg cinci proceduri, se aşteaptă, în medie, cinci zile şi jumătate, iar costul este de numai 0,9% din valoarea proprietăţii. În Ungaria, sînt necesare patru proceduri, pentru care se alocă 16 zile, însă costul se ridică la 5% din valoare.

Sursa: Adevărul.ro

Socialmai mult