Mont Blanc a pierdut aproape un metru din înălțime în ultimii patru ani

Cel mai înalt vîrf muntos din vestul Europei scade în înălțime. În ultimii patru ani, Mont Blanc a pierdut 92 de centimetri și are acum 4.807 metri.

Este rezultatul verificărilor făcute de zeci de experți, care au folosit inclusiv sateliți în procesul de măsurare.

Supranumit „Acoperișul Europei”, Mont Blanc are 4.792 de metri de stîncă, la care se adaugă stratul de gheață și zăpadă a cărui grosime diferă de la un an la altul.

Nu se știe momentan dacă schimbările climatice au provocat topirea accelerată a gheții și, prin urmare, reducerea înălțimii. Acest lucru va fi stabilit în perioada următoare de climatologi și alți oameni de știință, care vor analiza toate datele colectate.

UE nu mai este de acord cu aderarea statelor din Balcanii de Vest la blocul comunitar

Uniunea Europeană, temîndu-se de o reacţie politică adversă în statele membre, nu mai poate fi de acord să garanteze aderarea celor şase ţări din Balcanii de Vest cărora li s-a promis un loc în blocul comunitar, susțin patru diplomaţi şi un document intern, surse citate de Reuters.

Informația, care vine înaintea unui summit dintre UE şi liderii din Balcanii de Vest la 6 octombrie, afectează strategia UE de a aduce Serbia, Kosovo, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Albania şi Macedonia de Nord în blocul comunitar şi coincide cu creșterea tensiunilor la frontiera Kosovo-Serbia.

Pentru summit, UE a planificat să-şi reia promisiunea făcută în urmă cu 18 ani „de a-şi oferi sprijinul fără echivoc pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest”, potrivit unui proiect de declaraţie a summitului, datat 11 septembrie şi consultat de Reuters. Dar acesta a trecut prin cel puţin două runde de discuţii fără un acord, au declarat diplomaţii citaţi.

Statele UE nu vor să-şi dezvăluie poziţiile, dar cele bogate din Nord, precum Danemarca, Franţa şi Ţările de Jos, se tem de repetarea aderării grăbite a României şi Bulgariei în 2007 şi a migraţiei slab gestionate a muncitorilor din Europa de Est în Marea Britanie care i-a întors pe mulţi britanici împotriva UE, notează Reuters.

Bulgaria este împotriva aderării Macedoniei de Nord din cauza unei dispute lingvistice.

Chiar dacă un anumit limbaj este convenit în cele din urmă, disconfortul reflectă paralizia din planul UE de a construi un „cerc de prieteni”, de la Ucraina la Tunisia, oferind legături mai strînse, comerţ şi ajutor.

Budapesta refuză „şantajul” Bruxelles-ului şi se declară gata să se lipsească de fondurile europene

Ungaria a calificat ca inacceptabil ceea ce consideră a fi un şantaj din partea Bruxelles-ului cu privire la condiționarea validării planului său de redresare de respectarea statului de drept. Budapesta se declară gata să renunţe la fondurile europene, cu două zile înaintea expirării termenului limită de examinare de către Comisia Europeană. „Avem destui bani”, afirmă ministrul ungar de Externe.

 „Da, ne putem lipsi” de fondurile europene, „avem destui bani pentru a începe aceste proiecte” de redresare, a declarat marți ministrul ungar de externe Peter Szijjarto într-un interviu acordat AFP la Strasbourg, potrivit Agerpres.

Analiza planului de redresare transmis la Bruxelles pe 12 mai, dar care se confruntă de luni de zile cu dezacorduri pe subiectul respectării statului de drept în Ungaria, a fost prelungită pînă pe 30 septembrie de către Comisia Europeană. Executivul european a evidenţiat în special o luptă insuficientă împotriva corupţiei şi lipsa de independenţă din justiţie.

Szijjarto nu se aşteaptă la un acord din partea Bruxelles-ului pînă joi. În opinia sa, „dezbaterea nu este dacă planul de redresare este bun sau nu”. Blocajul are legătură cu adoptarea în iunie a unei legi acuzate că subminează drepturile persoanelor LGBT+, lege pe care guvernul Viktor Orban o prezintă drept un instrument pentru protejarea copiilor.

„Folosirea fondurilor europene ca mijloc de şantaj pentru a promova schimbarea politică este inacceptabilă”, a insistat Peter Szijjarto.

Fumio Kishida va fi viitorul prim-ministru al Japoniei

Moderatul Fumio Kishida a fost ales miercuri la conducerea Partidului Liberal-Democrat (LDP, aflat la guvernare) în Japonia, cu o largă majoritate, în dauna contracandidatului său Taro Kono, şi şi-a asigurat desemnarea sa ca viitor prim-ministru cu ocazia şedinţei din 4 octombrie a parlamentului, transmit AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

Fost ministru de externe, Kishida (64 de ani) a obţinut 257 de voturi în al doilea tur de scrutin intern al LDP, faţă de 170 voturi pentru Taro Kono (58 de ani), unul dintre politicienii japonezi cei mai cunoscuţi, în prezent responsabil pentru campania de vaccinare anti-COVID-19.

Fumio Kishida ar urma să îi succeadă lui Yoshihide Suga în funcţia de prim-ministru, în contextul în care LDP deţine majoritatea în camera inferioară a parlamentului Japoniei.

Suga a anunţat că renunţă la post după aproximativ un an la putere, perioadă în care a fost criticat dur pentru modul de gestionare a crizei cauzate de pandemia de coronavirus.

Viitorul premier va trebui să îmbunătăţească imaginea partidului său în rîndul populaţiei, întrucît în noiembrie sînt programate alegeri pentru camera inferioară a parlamentului japonez.

Youtube va bloca tot conținutul anti-vaccinist de pe platformă

Youtube anunță că va bloca conținutul care promovează teorii anti-vacciniste, informații false sau înșelătoare cu privire la vaccinare, relatează Reuters.

Exemple de conținut care nu va mai fi permis pe Youtube includ teorii conform cărora vaccinul antigripal provoacă lipsă de fertilitate sau cele care susțin în mod fals că vaccinurile declanșează autism.

Conturile și canalele asociate cu activiști anti-vacciniști vor fi, de asemenea șterse. Decizia Youtube vine în contextul în care alți giganți tech, precum Facebook sau Twitter, au fost criticați pentru faptul că nu acționează suficient pentru a opri răspîndirea informațiilor false.

De cînd YouTube a decis să adopte o poziţie mult mai dură împotriva dezinformării, compania americană se confruntă cu reacţii ostile din partea unor posturi de propagandă și sponsorilor lor. Marţi, canalele de limbă germană ale postului de televiziune rusesc RT au fost şterse de pe YouTube, pentru că au încălcat politica platformei ce vizează dezinformările privind pandemia.

Miercuri, reprezentanţii Rusiei au declarat că acea decizie reprezintă „o agresiune informaţională fără precedent” şi au ameninţat că vor bloca platforma YouTube.

Tensiuni post-Brexit între Franţa şi Marea Britanie

Administraţia Emmanuel Macron a criticat dur, miercuri, Marea Britanie, considerînd „inacceptabile” deciziile privind licenţele de pescuit destinate ambarcaţiunilor franceze în Canalul Mînecii, potrivit Mediafax.

Insula britanică Jersey a anunţat acordarea a 64 de licenţe de pescuit definitive pentru ambarcaţiuni franceze şi respingerea a 75 de dosare. Anterior, autorităţile de la Londra au acordat alte 12 licenţe de pescuit în apropierea coastelor britanice.

„Sînt decizii total inacceptabile şi inadmisibile, care intră în contradicţie cu acordul semnat în cadrul Brexit”, a reacţionat Gabriel Attal, purtătorul de cuvînt al Guvernului de la Paris, citat de cotidianul Le Point.

„Înţelegem îngrijorarea şi furia pescarilor şi cerem Bruxellesului să analizeze posibile măsuri de retorsiune dacă acordurile nu vor fi respectate”, a avertizat Gabriel Attal.

„Pescuitul francez nu poate fi luat ostatic de britanici din raţiuni politice”, a declarat, la rîndul său, Annick Girardin, ministrul francez pentru Afaceri Maritime, conform cotidianului Le Monde.

Asociaţiile pescarilor francezi sînt profund nemulţumite de situaţie. „Este evident că nu se ţine cont de nimic”, a afirmat Jean-Luc Hall, preşedintele Comitetului naţional pentru Pescuit din Franţa.

Acordul post-Brexit dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană prevede că pescarii europeni pot pescui în continuare în apropierea coastelor britanice dacă obţin licenţe britanice.

Asociaţiile de pescari din Marea Britanie şi Franţa au contestat în mod repetat Acordul post-Brexit. Pescarii britanici sînt nemulţumiţi că francezii pot avea acces în continuare în apele teritoriale britanice. Pescarii francezi nu sînt de acord cu modul în care autorităţile britanice acordă licenţele de pescuit.

Elon Musk l-a depășit pe Jeff Bezos și a devenit cel mai bogat om din lume

După ce l-a devansat pe Jeff Bezos și a devenit cel mai bogat om din lume, Elon Musk a spus că îi va trimite acestuia o medalie de argint și o statuie gigantică a cifrei 2.

Lupta pentru locul întîi a fost acerbă între fondatorul Amazon Jeff Bezos și Elon Musk, însă luni, 27 septembrie, antreprenorul Tesla și SpaceX a devenit cel mai bogat din lume și a treia persoană din istorie care valorează peste 200 de miliarde de dolari, potrivit Forbes.

Conform aceleiași publicații, Musk intenționează să-i trimită rivalului său un memento sub forma unei medalii de argint și a unei statui cu cifra 2. „Îi trimit lui Jeffrey B. o statuie gigantică a cifrei „2”, împreună cu o medalie de argint”, a scris Musk într-un e-mail pentru Forbes.

Bezos a fost de fapt primul care a ajuns la o avere de 200 miliarde dolari în august 2020, fiind urmat de Bernard Arnault, proprietarul LVMH LVMH Moët Hennessy Louis Vuitton, mai recent.

Acum, Musk l-a devansat pe Bezos, cu care și-a disputat primul loc de cîteva ori de-a lungul timpului.

Însă rivalitatea celor doi depășește sfera financiară și de-a lungul timpului s-au criticat reciproc pentru diverse strategii de afaceri sau inițiative.

A fost descoperit primul sistem stelar în care o planetă orbitează trei sori în același timp

GW Ori este un sistem stelar la 1.300 de ani-lumină de Pămînt, aflat în constelația Orion. Este înconjurat de un disc imens de praf și gaz, o caracteristică obișnuită a sistemelor stelare tinere care tocmai ce încep să formeze planete. În mod fascinant, însă, acest sistem nu are nici o stea, nici două, ci chiar trei.

GW Ori are și alte particularități nemaivăzute pînă acum de cercetători: discul său de praf și gaz este rupt în două și este înclinat la 38 de grade.

Astronomii spun că o posibilă explicație pentru această bizară formațiune stelară ar fi că una sau mai multe planete se află în formare în interioriul inelului.

Este vorba de prima planetă descoperită care orbitează trei stele în același timp, denumită de cercetători o planetă „circumtriplă”.

Astronomii spun și că în interiorul discului ar putea să fie și o planetă gazoasă masivă, precum Jupiter, și că aceasta nu poate fi încă văzută.

Deși este imposibil pentru orice ființă să supraviețuiască pe „suprafața” unui gigant gazos, dacă am putea vedea cerul acestei planete, nu am vedea trei sori pe ceri, ci doar doi. Motivul este că două dintre stele ar fi atît de aproape una de cealaltă pe cer încît luminozitatea lor ar da impresia că este vorba de un singur astru imens pe cer.

În timp ce planeta se rotește însă, stelele fac un „dans” fascinant, răsărind și apunînd una după cealaltă, o priveliște care nu ar mai putea fi văzută nicăieri altundeva în Universul cunoscut, spun cercetătorii care au observat acest sistem stelar.

Cercetătorii caută de mai multă vreme un astfel de sistem neobișnuit și au găsit dovezi și în sistemul GG Tau A, aflat la aproximativ 450 de ani-lumină de Pămînt. Ei spun, însă, că „spărtura” din discul din GW Ori face ca el să fie un exemplu mult mai convingător.

„Ar putea fi prima dovadă a existenței unei planete circumtriple care face o breșă într-un disc stelar în timp real”, spune Rebeca Nealon de la Universitatea din Warwick, co-autoare a articolului științific care detaliază observațiile.