Epidemiologii spun că s-au așteptat la un proces mai rapid de imunizare contra COVID-19 în rîndul lucrătorilor medicali, care văd zilnic situația din spitale. Spre regret, în prima etapă procesul a fost destul de lent. Chiar și personalul medical ezita să se vaccineze din cauza unui șir de factori, inclusiv și frica de vaccin, care s-a dezvoltat într-o perioadă destul de scurtă. Procesul a fost încetinit din cauza informațiilor referitoare la reacțiile adverse. Un alt factor ține și de tipul vaccinului – multă lume își dorește alt tip decît cele disponibile în țară, deoarece crede că un vaccin este mai bun decît altul. Or, această opinie este eronată. Declarațiile în acest sens aparțin Angelei Paraschiv, șefa Departamentului Epidemiologie de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

„Toate vaccinurile sînt bune și nu este corect să le diferențiem”. „Toate studiile clinice au demonstrat că nicio persoană nu a necesitat spitalizare și nici o persoană din cele care au fost vaccinate nu a decedat”, a declarat Angela Paraschiv într-o emisiune online, organizată Mama.md și UNICEF Moldova. Potrivit ei, comparativ cu perioada inițială, procesul de imunizare a devenit unul dinamic, acceptanța în sistemul medical și în rîndul populației generale crescînd.

Specialista menționează că, pînă acum, majoritatea reacțiilor post-vaccin au fost ușoare, cu frisoane, cu febră și în doar unele cazuri cu febră 39 de grade Celsius. De asemenea, acestea sînt de scurtă durată, de aproximativ o zi și care se tratează cu administrarea antipireticilor. Respectiv, este vorba despre o reacție de o zi, care este mai ușor de suportat comparativ cu infecția care durează o perioadă îndelungată, necesită tratament, în unele cazuri și spitalizare și se poate solda cu deces.

Angela Paraschiv explică faptul că există evenimente adverse post-imunizare care pot coincide cu momentul vaccinării. Dar acest fapt nu înseamnă că o anumită stare e determinată de vaccin. Inclusiv în cazul persoanelor care fac infecția după vaccin. Aceasta arată doar că imunizarea a avut loc în perioada de incubație. Sînt și cazuri în care post vaccinare poate surveni și decesul, însă acesta este ca rezultat al bolii, fiind un moment care a coincis cu vaccinarea.

Referindu-se la efectul vaccinului contra noului coronavirus, epidemiologul a spus că, doar după administrarea a două doze, persoana se consideră protejată. După o săptămînă de la a doua doză, persoana vaccinată are acel nivel suficient de anticorpi pentru a fi protejat de infecție. Dacă persoana s-a infectat a doua zi după vaccinare, vaccinul nu va ajuta.

Persoana vaccinată devine protejată, în cazul Pfizer – după patru săptămîni, iar în cazul Astra Zeneca – după o perioadă de nouă săptămîni.

Angela Paraschiv a mai spus că se pot vaccina contra COVID-19 toate persoanele, cu anumite excepții. Mai exact nu pot fi imunizate persoanele care au suportat șoc anafilactic la una din componentele vaccinului. De asemenea, vaccinul este contraindicat femeilor gravide, nu și după naștere, chiar dacă acestea alăptează. Legat de vîrstă, vaccinul Pfizer se administrează de la vîrsta de 16 ani, iar Astra Zeneca – de la 18 ani.

Potrivit datelor Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, pînă pe 28 martie, în Republica Moldova s-au înregistrat 226 521 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, iar bilanțul deceselor a ajuns la 4 827. Printre persoanele răpuse de COVID-19, se numără 104 lucrători medicali. Totodată, pînă în prezent au fost vaccinate peste 33 800 de persoane, dintre care 692 au suportat reacții adverse ușoare, iar 20 – moderate. O persoană imunizată a decedat, nefiind stabilită legătura cauzală cu vaccinul.

Sursa: IPN