Cele două scenarii, unul mai îngrozitor decît altul, ale plecării sale de la Kremlin

Toți oamenii, poate mai puțin Putin, au înțeles că regimul său se apropie de sfîrșit, scrie The Moscow Times. În Rusia, au loc discuții despre viitorul țării ca și cînd nici liderul de la Kremlin, nici sistemul său nu ar mai exista. Întrebarea este: Cum se va prăbuși regimul lui Putin?

Pentru o lungă perioadă, lumea își punea speranța în alegerile care vor pune la pămînt guvernul, cu toate că în Rusia nu au mai avut loc alegeri cu adevărat libere de cel puțin 15 ani. Alți oameni au sperat că puținii deputați independenți rămași ar putea să provoace schimbări în atmosfera politică și socială a țării. Niciunul dintre aceste scenarii nu este acum posibil.

Kremlinul a făcut imposibilă situația celor mai mulți politicieni de opoziție, cărora le-a interzis să candideze din motive ridicole. Referendumul de modificare a constituției pentru ca Putin să poată conduce Rusia la nesfîrșit le-a arătat pînă și celor mai optimiști dintre observatori că regimului nu îi pasă de ceea ce cred ceilalți și că, dacă se pricepe la ceva, acel lucru este falsificarea rezultatelor electorale.

Alegerile organizate sub regimul lui Putin nu pot fi decît o farsă.

Regimul de la Moscova nu are nicio șansă să supraviețuiască fără să schimbe ceva

A mai existat și speranța (și, în același timp, teama) că regimul va ceda în urma unei revoluții, că poate poporul își va pierde în sfîrșit răbdarea și va resturna guvernul și că forțele de securitate nu vor îndrăzni să se lupte cu sute de mii de protestatari.

În schimb, evenimentele din ultimele nouă luni ne-au arătat că discuțiile despre izbucnirea unei revoluții sînt pură fantezie.

Putin este acum „la război” cu SUA și NATO, două entități pe care majoritatea rușilor le consideră inamice. Oponenții lui Putin nu mai sînt văzuți ca fiind de partea poporului, ci de partea Statelor Unite și, astfel, nu se pot bucura de sprijinul populației.

Împreună cu disponibilitatea regimului de a folosi forța împotriva poporului pe care îl conduce, realitatea din Rusia face ca o revoluție să fie imposibilă în viitorul apropiat.

În același timp, regimul de la Moscova nu are nicio șansă să supraviețuiască în această formulă. Lipsa unei căi de a obține victoria, nu doar în Ucraina, ci și în general, absența unei viziuni despre viitor, epuizarea resurselor morale și politice, incapacitatea de a exista în condiții de izolare totală și plecarea din țară a unui segment larg al populației fac ca schimbările să devină inevitabile.

Ofensiva armatei ucrainene și sancțiunile internaționale nu vor permite sistemului să își prelungească la infinit sfîrșitul.

Scenariul 1 este îngrozitor, scenariul 2 nu are nimic de-a face cu democrația

Există, firește, posibilitatea unui război nuclear, dar lăsînd la o parte scenariile apocaliptice, există doar două scenarii oarecum realiste cu privire la sfîrșitul regimului lui Putin: primul este îngrozitor, iar al doilea nu are mai nimic de-a face cu democrația, dar măcar le oferă rușilor o șansă la un viitor mai bun.

Primul scenariu este prăbușirea rapidă a guvernului rus. În esență, guvernul este deja în declin: este clar că pierde controlul, ordinele nu mai sînt urmate sau, în cazul mobilizării, sînt urmate într-un mod atît de neortodox încît consecințele negative depășesc cu mult rezultatele pozitive pentru regim.

Cu toate acestea, contraofensiva ucraineană și problemele socioeconomice tot mai mari ar putea crea un efect de bulgăre de zăpadă și toată stabilitatea ar putea să se ducă pe apa sîmbetei.

Acest lucru s-a întîmplat deja în ultimele zile ale Uniunii Sovietice, atunci cînd Mihail Gorbaciov a emis decrete după decrete, pe care nimeni nu avea de gînd să le respecte și pe care nu avea nicio putere să le pună în aplicare.

La vremea aceea existau instituții care au intervenit și au prevenit instaurarea haosului: organizațiile de partid ale numeroaselor republici rusești și, în restul regiunilor, echipa lui Boris Elțîn, și noile instituții care conduceau țările baltice. Rusia contemporană nu are astfel de instituții.

Acest lucru înseamnă că o prăbușire rapidă a regimului ar duce în mod inevitabil la o cursă care-pe-care: grupările paramilitare ale diverșilor lideri regionali se vor lupta pentru putere.

Servitorii liderului de la Kremlin - „Bucătarul lui Putin”, Evgheni Prigojin, și președintele Republicii Cecene, Ramzan Kadîrov – ar intra imediat în luptă împreună cu soldații lor. Haosul s-ar răspîndi și mai mult în momentul în care s-ar alătura luptelor pentru putere și structurile regionale conduse de generali și guvernatori ambițioși care vor dori să profite de situație.

Violența și vîrsarea de sînge ar ajunge la un nivel inimaginabil – ar fi un scenariu apocaliptic.

O lovitură de stat nu trebuie neapărat să se termine cu asasinarea lui Putin

Un scenariu mai puțin înspăimîntător ar fi cel al unei „lovituri de stat”, care nu ar trebui neapărat să includă un asasinat. Este posibil ca Putin să fie dat jos de la putere sau convins să renunțe la tron.

Anturajul lui înțelege cu siguranță că Putin a forțat țara și, mai ales, pe ei înșiși să o ia pe un drum fără ieșire.

Problema lor principală nu este cu Ucraina sau Rusia, ci este legată de abilitatea lor de a face pace cu Occidentul și cu deblocarea activelor și conturilor lor bancare. Anturajul lui Putin înțelege că atîta timp cît Putin rămîne la putere, nu vor putea niciodată să facă asta.

Există posibilitatea ca, în cazul unor pierderi militare majore în Ucraina, mai mulți dintre consilierii cei mai apropiați ai lui Putin să îi ofere o strategie de a ieși de pe scena politică. Probabil că un personaj destul de neimportant, care este ușor de manipulat, ar urma să fie desemnat președinte.

Acest nou lider ar putea primi misiunea de a pune capăt războiului, de a accepta toate cerințele Occidentului și, astfel, de a „cumpăra iertarea” membrilor cercului de încredere din jurul lui Putin. Într-un astfel de scenariu, Vestul ar fi dispus să coopereze, cel mai probabil, în încercarea de a evita izbucnirea celui de-al Treilea Război Mondial.

De ce se teme Putin și cît de dispus ar fi să renunțe la tronul de la Kremlin

Nu se cunoaște dacă apropiații lui Putin sînt destul de curajoși să îi facă așa o propunere, întrucît liderul de la Kremlin s-a înconjurat de ani buni de zile de politruci fără coloană vertebrală.

Nu știm nici dacă Putin ar accepta o astfel de ofertă, mai ales în condițiile în care fostul președinte kazah, Nursultan Nazarbaev, care era convins că va putea să își păstreze influența politică atunci cînd i-a predat ștafeta prezidențială lui Kassim-Jomart Tokaev – o persoană în care a avut încredere, a pierdut toată puterea în doar o săptămînă de cînd Tokaev și-a exprimat independența.

Acum, libertatea și viața lui Nazarbaev sînt complet în mîinile lui Tokaev.

Un exemplu încă și mai înfricoșător pentru Putin este cel al fostului președinte iugoslav, Slobodan Milošević, ai cărui oameni l-au trimis la Haga ca să fie judecat pentru crime de război și genocid.

Orice persoană din cercul de apropiați ai lui Putin care are curajul să îi propună să renunțe la putere trebuie să fie pregătit să ia măsurile necesare în cazul în care oferta este refuzată. Altfel, s-ar putea ca șansele de supraviețurie ale Rusiei să fie nule.

Sursa: digi24.ro