Cele patru lecții pe care lumea le-a învățat după invazia lui Putin

Conflictul din Ucraina urmează să intre în al doilea său an calendaristic și cu toate că specialiștii militari au avut destul timp la dispoziție să îl analizeze, există în continuare multe necunoscute. Se va termina războiul declanșat de Putin anul următor? Dacă da, cum va încheia totul: cu arma în mînă pe cîmpul de luptă sau la masa negocierilor? Și, în cazul cel mai sumbru, ar putea conflictul să se prelungească pînă în 2024 sau, chiar, și mai mult?

Ofensiva Rusiei din primăvară va determina deznodămîntul războiului

Cei care încearcă să invadeze o altă țară oriunde în regiunea marilor stepe eurasiatice sînt condamnați ca, mai devreme sau mai tîrziu, să înfrunte iarna, a spus pentru BBC Profesorul Michael Clarke, director asociat al Institutului de Studii Strategice din Marea Britanie.

Napoleon, Hitler și Stalin au fost cu toții nevoiți să își țină armatele în mișcare în zone de stepă peste care s-a abătut iarna, iar acum, cînd invazia lui Vladimir Putin bate în retragere, forțele liderului de la Kremlin au săpat tranșeele în care își vor petrece iarna în așteptarea unei noi ofensive pe care Rusia o pregătește pentru primăvara anului următor.

Ambele tabere au nevoie de o pauză, dar ucrainenii sînt mai bine echipați și motivați să continue, astfel că ne putem aștepta ca ei să mențină presiunea, cel puțin în Donbas.

În anumite zone, precum la Kremina și Svatove, Kievul este pe cale să împingă forțele ruse pînă în apropiere de pozițiile pe care acestea le ocupau înainte de invazia din februarie.

În alte zone, precum în Herson, atacurile armatei ucrainene au slăbit în intensitate. Forțele Kievului ar putea oricînd să lanseze o nouă ofensivă surpriză, traversînd rîul Nipru, însă deocamdată obiectivul de a menține presiunea asupra căilor de acces ale Rusiei spre Crimeea ar putea fi prea greu de îndeplinit.

Factorul decisiv pentru războiul din Ucraina în 2023 va fi soarta ofensivei ruse din primăvara ce va veni. Putin a susținut că 50.000 din cei 300.000 de soldați mobilizați recent au ajuns deja pe front, restul continuînd să se antreneze pentru operațiunile de anul următor.

Pînă atunci, nu există nicio altă perspectivă în afară de și mai mult război, potrivit lui Clarke. Poate singura posibilitate diferită ar fi o încetare temporară a focului, însă Putin a arătat foarte clar că nu va opri atacurile și Ucraina continuă să demonstreze că nu va renunța niciodată să lupte pentru supraviețuire.

Ucraina își va recîștiga teritoriul

Atît generalul Ben Hodges, fost comandant al trupelor americane în Europa, cît și analistul rus Andrei Piontkovski sînt de părere că Ucraina va cîștiga războiul în 2023 și își va recîștiga toate teritoriile ocupate.

Doi factori vor afecta felul în care se va termina războiul, potrivit lui Piontkovski. Primul este motivația, determinarea și curajul armatei ucrainene, dar și a poporului său afișate de-a lungul istoriei sale moderne.

Cel de-al doilea este faptul că, după ani de zile în care i-a făcut pe placul dictatorului rus, Occidentul a realizat în sfîrșit gravitatea provocărilor istorice pe care le are de înfruntat, ilustrată cel mai bine de una dintre ultimele declarații ale secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg: „Prețul pe care îl plătim noi este în bani. Prețul pe care îl plătesc ucrainenii este în sînge.”

„Dacă regimurile autoritare văd că agresiunea este răsplătită, vom plăti cu toții un preț mult mai mare, iar lumea va deveni un loc mult mai periculos pentru noi toți”, a mai spus Stoltenberg.

Piontkovski prezice că lupta pentru eliberarea orașului Melitopol și a teritoriilor care fac legătura între Crimeea și Donbas, care, potrivit analistului, va avea loc în următoarele luni, dacă nu chiar săptămîni, va fi un moment cheie al războiului care va pecetlui soarta capitulării Rusiei.

Generalul Hodges spune că operațiunile militare vor scădea în intensitate pe parcursul iernii, dar că nu încape îndoială că forțele ucrainene vor fi mai bine pregătite decît cele ruse datorită echipamentelor și proviziilor pe care le primesc din Marea Britanie, Canada și Germania.

În luna ianuarie, Ucraina s-ar putea afla în postura în care va putea începe ultima fază a campaniei, și anume eliberarea Crimeei.

„Cred că la finalul anului 2023 Crimeea va reveni complet sub controlul și suveranitatea Ucrainei deși s-ar putea să se ajungă la un fel de înțelegere care îi va permite Rusiei să își reducă treptat o parte din prezența sa navală din Sevastopol... poate chiar pînă la finalul tratatului (în jur de 2025) care a existat înainte de anexarea ilegală a Crimeei”, scrie generalul Hodges.

Nu se prefigurează niciun sfîrșit al conflictului

În loc de „cum se va încheia”, iată ce își dorește fiecare tabără să obțină în următoarea fază a războiului, scrie David Gendelman, expert militar din Israel.

Doar în jur de jumătate din trupele mobilizate recent de Rusia au ajuns deja în zona de conflict, potrivit lui Gendelman, restul, împreună cu forțele care s-au eliberat de sarcina de a apăra Hersonul, oferindu-le rușilor șansa de a lansa o nouă ofensivă.

Ocuparea regiunilor Luhansk și Donețk va continua, dar o ofensivă majoră prin care rușii să spargă liniile de apărare ale ucrainenilor în Donbas și să îi încercuiască pare mai puțin probabilă.

Ceea ce se va petrece, cel mai probabil, este o continuare a tacticilor pe care le vedem în acțiune acum: măcinarea lentă a forțelor ucrainene pe direcții de atac limitate și o avansare lentă, la fel ca în Bahmut și Avdiivka, cu tactici precum cele aplicate în zona Svatove-Kremina.

Rusia va continua să țintească infrastructura energetică a Ucrainei și alte obiective din spatele frontului ucrainean, atacurile făcînd parte din strategia acestui război de uzură.

Iarna aceasta va fi una dificilă: Rusia va încerca să distrugă moralul și rezistența unei populații deja spulberate, dar ucrainenii vor rămîne ferm pe poziții, iar atacurile vor veni din nou... și din nou, scrie Barbara Zanchetta, profesor al Departamentul de Studii de Război la King's College, Londra.

Costul războiului – atît cel material, cît și cel uman – s-ar putea să slăbească și chiar să distrugă cu totul susținerea elitei politice din Rusia pentru Kremlin. Cheia deznodămîntului se află în interiorul Rusiei, potrivit lui Zanchetta.

Războaiele din trecut în care greșelile de calcul au fost esențiale, precum Vietnam pentru SUA și Afganistan pentru Uniunea Sovietică, s-au terminat în acest fel: într-un final, ieșirea – „onorabilă” sau nu – a trupelor invadatoare de pe cîmpul de luptă a devenit singura opțiune viabilă.

Din păcate, acest război politic, economic și militar al determinării va fi unul de lungă durată, iar conflictul probabil că va continua și după finalul anului 2023.

Ucrainenii au și ei acum la dispoziție o mare parte din forțele care se luptau cu trupele ruse de pe malul drept al Niprului, amintește Gendelman. Întrebarea este cît de repede va putea generalul Valeri Zalujnîi, comandantul șef al forțelor armate ucrainene, să formeze noi brigăzi de rezervă, care să dispună de echipamentul și armamentul greu de care au nevoie – o lună, două, trei?

După ce noroiul stepei ucrainene va îngheța, vom avea și răspunsul la întrebarea esențială: „cum se va termina războiul?”

Ce a învățat lumea în urma invaziei lui Putin

În mijlocul iernii, Moscova a trimis sute de parașutiști în țara vecină cu misiunea de a cuceri capitala, de a-l lichida pe președinte și de a instala la putere un regim aservit Kremlinului. Sună ca planul pe care Putin îl avea pentru Ucraina, dar este de fapt scenariul conceput de sovietici pentru invazia Afganistanului din 1979.

„Există o paralelă deprimant de directă între felul în care un grup de bărbați în vîrstă de la Kremlin a luat decizia greșită de a invada Afganistanul și felul în care un alt grup de bărbați în vîrstă de la Kremlin a luat decizia de a invada Ucraina”, a spus istoricul Mark Galeotti, un expert în probleme legate de Rusia, pentru Financial Times. „În ambele cazuri, armata a considerat că invazia este o idee proastă, dar [opinia lor] a fost respinsă.”

Diferența este că invazia Afganistanului a dus la moartea a 15.000 de soldați ruși, plus în jur de 35.000 de răniți, cu toate că războiul a durat 10 ani, în timp ce în Ucraina și-au pierdut viața sau au fost răniți deja în jur de 100.000 de soldați ruși după doar 10 luni de la declanșarea conflictului.

Alte lecții care mai pot fi extrase din conflictul din Ucraina în perspectiva continuării războiului în 2023.

• „Războiul de mare amploare s-a întors”, spun oficialii și analiștii militari, și odată cu el vine și nevoia ca țările să își dezvolte capacitatea industrială și stocurile masive de armamanet pentru a putea susține lupte de mare intensitate;
• Calitatea bate cantitatea: logisitica, trupe din belșug și echipament militar adecvat – drone și tancuri deopotrivă – „nu au nicio valoare dacă informațiile și conducerea forțelor sînt inadecvate”, potrivit lui Ben Barry, fost brigadier în armata britanică, acum analist al Institutului Internațional pentru Studii Strategice;
• Importanța societății civile în susținerea efortului de război. Programatorii ucraineni au dezvoltat aplicații care ajută trupele ucrainene să lovească pozițiile soldaților ruși, bucătarii să gătească pentru soldații ucraineni aflați pe front și voluntarii să continue să obțină fonduri pentru a cumpăra proviziile de care armata are nevoie pentru a cîștiga războiul;
• Poate cea mai importantă lecție este că acest război se poartă pe mai multe fronturi și nu doar cu tancuri, rachete și puști. Putin a lansat nenumărate atacuri împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei și a amenințat că va tăia livrările de gaze spre Europa și că va împiedica transportul de cereale pe mare, în ciuda înțelegerii semnate la Istanbul.

„Mesajul lui Putin pare să fie că împușcăturile vor continua, dar că eu pot să continui [războiul] cît de mult vreau eu”, a explicat Galeotti. Chiar dacă cele două tabere vor ajunge la un moment dat la o înțelegere, agresiunea lui Putin îndreptată împotriva Ucrainei ar putea continua pe alte căi.

Războiul modern trece printr-o transformare, dar și pacea se schimbă odată cu el, a adăugat Galeotti. „Asta este ceva la care Occidentul trebuie să se gîndească”.

Sursa: digi24.ro