ADEVARUL DESPRE UNII LIDERI UNIONISTI DE LA CHISINAU

La 24 aprilie 2016, patru organizaţii non-guvernamentale pro-unioniste din Chişinău, Forumul Democrat al Românilor din Moldova, condus de poetul şi scriitorul Nicolae Dabija, redactor-şef al săptămînalului „Literatura şi Arta”, Asociaţia Veteranilor de Război „Tiras-Tighina”, în frunte cu Anatol Caraman, Asociaţia obştească „Credinţă Patriei”, lider - Ghenadii Cosovan şi Blocul Unităţii Naţionale, dirijat de Constantin Codreanu au constituit Sfatul ţării 2, un for al unioniştilor din Republica Moldova.

Printre cei 138 de membri a Sfatului Ţării 2, inclusiv personalităţi marcante s-au strecurat şi dintre cei, care pînă nu demult militau împotriva unionismului, dar şi membri ai PDM din anturajul lui Vladimir Plahotniuc, vice-preşedintele formaţiunii. Aceasta ne determină să credem că, fruntaşul democrat ar controla un segment important al mişcării unioniste din Republica Moldova.

 

Colonelul Cosovan – de la aprig susţinător al Uniunii Vamale, la lider al mişcării unioniste

Ex-ministrul de Interne, Ghenadii Cosovan este liderul uneia dintre cele patru organizaţii fondatoare ale Sfatului ţării 2 şi se regăseşe în for, pe poziţia 41 (lista a fost întocmită în ordine alfabetică). Născut în prima zi a anului 1960, în satul Cioara din raionul Hînceşti, după demobilizarea din serviciul militar, îşi continuă studiile la şcoala de anchetă. Îşi începe activitate ca ofiţer de rînd şi avansează în carieră pănă la funcţia de ministru-adjunct de Interne, apogeul carierei atingîndu-l în plină guvernare comunistă. Pe parcursul activităţii sale în Ministerul de Interne, Cosovan este implicat în mai multe scandaluri, cel mai de rezonanţă fiind atacul cu grenadă asupra sa. Cosovan îl acuză de organizarea asasinatului pe hoţul în lege Malhaz Djaparidze, care în scurt timp decedează în condiţii suspecte în penitenciarul Pruncul. Ulterior, Procuratura Generală anunţă că autorii atentatului ar fi nişte traficanţi de droguri din Nordul Moldovei.

După căderea regimului comunist, colonelul Cosovan, trecut în rezervă, revine în spaţiul public pentru a promova necesitatea creării unei alternative pentru Uniunea Europeană, în baza ţărilor CSI, argumentul principal fiind „afinităţile spirituale între poporul rus şi moldovenesc”. Mai mult, la alegerile parlamentare din noiembrie 2010, Ghenadie Cosovan candidează pe poziţia a opta, pe lista Partidului Umanist din Moldova (PUM), al cărui lider era fostul şef al Securităţii moldoveneşti, Valeriu Pasat, un apropiat al politicianului rus, Anatol Ciubais. Partidul Umanist, al cărui membru era şi Ghenadie Cosovan, opta pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală.

„Sîntem pentru aderarea Moldovei la Uniunea Vamală Belarus-Kazahstan-Rusia, ne vom sincroniza acţiunile în această direcţie cu Ucraina. Ţinînd cont de experienţa Europei occidentale de creare a Pieţei Comune, vom elabora - de comun acord cu Rusia, Ucraina, Belarus, alte state parteneri - politici de creare a unui spaţiu economic unic”, scria în programul electoral al PUM din 2010. 

Începînd cu anul 2014, Ghenadii Cosovan devine un invitat permanent al emisiunilor de la postul de televiziune “Publika TV”, al cărui beneficiar final este Vladimir Plahotniuc. În iulie 2014, colonelul Cosovan înregistrează organizaţia obştească “Credinţă Patriei”, care îşi propune consolidarea veteranilor războiului din 1992, veteranilor MAI, SIS, CNA, Ministerului Apărării, precum şi a văduvelor şi părinţilor celor căzuţi la datorie. 

Cosovan s-a expus în repetate rînduri,din studioul “Publika TV”, în special la emisiunea “Fabrika”, pentru stabilitatea politică a Republicii Moldova. Se manifestă îndeosebi, atunci cînd poliţia anunţă despre deconspirarea organizaţiilor care intenţionau să atenteze la “puterea aleasă constituţional”. Este un critic vehement al Platformei “DA”, anunţă permanent în mass-media despre pericolul unor lovituri de stat, iar în umbra acestora ar sta liderii opoziţiei guvernării conduse de Plahotniuc. “Veteranii războiului de pe Nistru vor riposta blocării arterelor naţionale de către organizatorii protestelor antiguvernamentale. Acesta nu e un gest de disperare, e o acţiune de a organiza forţele naţionale pentru a riposta celor, care vor să ne deturneze ţara. Ani la rînd noi ne-am făcut meseria, noi am fost nevoiţi să contribuim la menţinerea securităţii naţionale, cînd organele de drept nu-şi făceau treaba”, declara Ghenadie Cosovan într-o conferinţă de presă din 27 ianuarie 2016.

În acelaşi timp, Ghenadie Cosovan devine un promotor înflăcărat al unionismului, în special din studiourile televiziunii “Publika TV”şi “Prime”. Participă activ la organizarea marşului unionist din 27 aprilie 2016 şi a congresului de organizare a Sfatului ţării 2: „Noi, ofiţerii de război, armata şi soldaţii, sîntem gata să punem umărul la Unire”.

 

Vladimir Maiduc - sponsorul generos al Partidului Democrat

Controversatul om de afaceri şi colonel în rezervă al Ministerului de Interne, Vladimir Maiduc este membru activ al Partidului Democrat. Pînă la venirea sa, în 2012, la şefia Securitate internă a Ministerului de Interne (SPIA), Vladimir Maiduc a fost consilier din partea PDM în Consiliul raional Ialoveni.

Vladimir Maiduc a fost remarcat în viaţa publică , fiind în funcţia de vice-comisar pentru activităţi operative a Comisariatului General de Poliţie al municipiului Chişinău. Despre Maiduc se vehicula că ar fi finul de cununie al regretatului Valeri Rotari, alias Zelionîi, împuşcat în urma unor reglări de conturi dintre clanurile criminale în anul 2000. La rîndul său, Maiduc ar fi naşul de cununie al altui lider interlop, Valeriu Laşco, alias Karlik. În 2003, pe numele lui Maiduc este intentat un dosar penal pentru escrocherie în proporţii deosebit de mari. Surse poliţieneşti au arătat că Maiduc, ajutat de finul său, ar fi estorcat un million de dolari de la controversatul Veaceslav Platon, după ce l-au ajutat sa-şi perfecteze un buletin de identitate fals. Nu se ştie ce s-a întîmplat cu acest dosar pînă la urmă, dar este confirmat că Maiduc a plecat atunci cu familia în Germania. Despre Maiduc se mai spune că ar fi şi naşul lui Cătălin Giosan, director PRO TV Chişinău, unde a activat o perioadă de timp în calitate de şef al securităţii. În anul 2007, Vladimir Maiduc candidează pentru funcţia de consilier al municipiului Chişinău pe lista Partidului Conservator, formaţiune politică care este departe de ideile unioniste. “Membrul Partidului Conservator trebuie să militeze pentru unitatea, indivizibilitatea, suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, pentru ridicarea prestigiului Republicii Moldova în lume”, se arată în statutul PC. 

La alegerile locale din 2011, Maiduc reuşeşte să ajungă consilier, de data aceasta din partea PDM, în consiliul raional Ialoveni. În anul 2012 este numit şef al Serviciului de securitate internă al MAI de către ministrul de Interne de atunci, Dorin Recean. Vladimir Maiduc părăseşte fotoliul de la MAI în urma unor neînţelegeri cu Recean, fiind supărat că nu l-a avansat în gradul de general.

Pînă a reveni la Ministerul de Interne, Vladimir Maiduc reuşeşte să pună pe roate cîteva firme profitabile. În declaraţia de avere, noul şef al SPIA declară că este unicul proprietar al trei firme, dintre care una care prestează servicii de pază, una lucrări de salubrizare şi una imobiliară. Maiduc însă nu declară şi firmele din România şi nici afacerea “Forest Club”, un complex de odihnă din satul Cărbuna, raionul Ialoveni, unde un bilet de intrare pentru o zi costă 200 de lei.

În toamna anului 2014 , Vladimir Maiduc înregistrează organizaţia obştească “Contra corupţie”, scopul anunţat fiind demascarea acţiunilor de corupţie în instituţiile statului. Activitatea organizaţiei nu pare a fi una fructuoasă, limitîndu-se la organizarea cîtorva flash-moburi la sediul PLDM. 

În martie 2016, Vladimir Maiduc îi uimeşte pe cunoscuţii săi prin eforturile depuse la organizarea marşului unionist şi a congresului de constituire a Sfatului ţării 2, fiind pe poziţia 82 pe lista forului.

În iulie 2016, Comisia Electorală Centrală a publicat pe pagina sa oficială rapoartele financiare ale partidelor politice din Moldova pentru prima jumătate a anului 2016. Vladimir Maiduc apare cel mai generos printre toţi cei care au făcut donaţii partidelor. El a oferit Partidului Democrat cei mai mulţi bani - nici mai mult, nici mai puţin, 500.000 de lei.

„Da eu sînt acela. În R. Moldova nu mai există un alt Vladimir Maiduc. Da, sînt membru de partid şi am donat banii pentru a susţine PDM. Nu e pentru prima dată cînd fac donaţii pentru formaţiune, dar de această dată suma este mult mai mare”, a declarat ulterior Maiduc pentru mass-media.

 

Victor Alexeev – unionistul de stînga

Din Sfatul Ţării 2 face parte şi fostul poliţist Victor Alexeev. Pînă în anul 2007, Alexeev a fost poliţist la Comisariatul din Tighina şi s-a ales cu un dosar intentat de administraţia separatistă de la Tiraspol. A exercitat funcţiile de şef al Biroului poliţiei criminalistice al Comisariatului de Poliţie Ştefan Vodă, comisar-adjunct pentru activitate operativă al Comisariatului raional de Poliţie Ştefan Vodă, comisar-adjunct pentru activitate operativă al Comisariatului municipal de Poliţie Tighina. Deţine gradul de locotenent-colonel în rezervă.

Victor Alexeev este şeful filialei Chişinău a Partidului Social Democrat din România, condus de fostul premier de la Bucureşti,Victor Ponta, despre care presa de pe ambele maluri ale Prutului a scris că ar fi în relaţii apropiate cu Vladimir Plahotniuc. Victor Alexeev mai este şi preşedintele unei noi formaţiuni de stînga din Republica Moldova, “Noua Opţiune Istorică”, care este de fapt o relansare a Partidului Naţional Român, înregistrat la Chişinău în 1992. Formaţiunea şi-a propus să colaboreze cu partidele din comunităţile europene, în special cu Partidul Socialiştilor Europeni şi Internaţionala Socialistă, partide cu care de fapt, a stabilit relaţii de colaborare şi PDM. 

Activitatea politică a lui Alexeev nu sfîrşeşte aici. La începutul anului 2016, Alexeev, susţinut de alţi foşti poliţişti, care se declară unionişti, inclusiv Ghenadie Cosovan şi Anatol Caraman, formează Platforma civică “Dreptate şi adevăr”, care îşi propune să devină o alternativă a Platformei „Demnitate şi Adevăr”.

“DA” ne-a dezonorat complet şi s-a unit cu forţele pro-ruse, pro-imperiale şi acum ei să declare public că vor opri parcursul european. Cu noua guvernare, care este legitim aleasă, noi sperăm că implementarea Acordului de Asociere cu UE se va începe în scurt timp. Ne-am propus o platformă civică de comunicare cu actuala guvernare, de comunicare cu Parlamentul RM, care se va numi ”Dreptate şi Adevăr”, a argument Alexeev într-o conferinţă de presă. Fostul poliţist a mai spus că de la început a susţinut acţiunile Platformei DA şi a fost de acord cu toate revendicările ei, însă la un moment dat membrii acesteia şi-au „arătat toată demnitatea”.

Alexeev este invitatul mai multor emisiuni de la televiziunile lui Plahotniuc, în cadrul cărora a criticat dur opoziţia. Ultima acţiune a lui Alexeev şi a membrilor Platformei “Dreptate şi adevăr” a fost solicitarea adresată guvernării privind evacuarea forţată a corturilor protestatarilor din PMAN.

 

Anatol Caraman şi legăturile sale cu Cosovan şi Alexeev

Preşedintele Asociaţiei veteranilor războiului din 1992 „Tiras-Tighina”, Anatol Caraman, face parte din grupul de iniţiativă pentru instituirea Sfatului ţării 2 şi se regăseşte pe poziţia 25 în lista membrilor forului. Este co-fondator al Platformei “Dreptate şi adevăr”. Invitat al mai multor ediţii ale emisiunii “Fabrika” de la postul de televiziune “Publika TV”, colonelul Caraman şi-a expus poziţia sa pro-unionistă, dar şi a avertizat permanent despre pericolul din Est şi potenţialul distructiv al opoziţiei. ”Este vorba de mijloace pentru a fi folosite în misiuni bine chibzuite din timp”, a declarat la “Publika TV” atunci cînd poliţia din Chişinău anunţa că a descoperit muniţii. Tot el a menţionat că deţine informaţii din surse credibile, că în ultimul timp, 15 generali şi ofiţeri de informaţii şi securitate ruşi au pătruns pe diferite căi în Republica Moldova. Scopul acestor forţe este să pună sub control Chişinăul. ”Pe teritoriul Republicii Moldova se observă mai mulţi duşmani, dar principalul este spionajul Federaţiei Ruse, care are drept scop de a destabiliza situaţia politică”, consideră Caraman.

Este semnatarul demersului privind evacuarea taberei protestatarilor din PMAN.

 

Dragoş Galbur şi legăturile sale cu PDM-ul

Numele lui Dragoş Galbur devine cunoscut în timpul Revoluţiei din aprilie 2009, cînd era un simplu student de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Chişinău. Deşi declara deschis că este pro-unionist şi că ar fi participat la manifestaţiile de protest, Galbur, spre deosebire de colegii săi de la Medicină, dar şi de la alte instituţii de învăţămînt din ţară, scapă de persecuţia poliţienească din perioada respectivă. Unica incriminare care i se face atunci lui Galbur, este că ar fi incendiat un drapel românesc, lucru negat de acesta. “Autorul este Pavel Grigorciuc, cum să incendiez eu tricolorul, dacă îl port în suflet?”, declara la acea vreme Galbur.

După absolvirea facultăţii, Galbur devine medic-rezident la o clinică stomatologică din Capitală. După preluarea controlului Ministerului Sănătăţii de către PDM, Dragoş Galbur ajunge, fără a avea pregătirea şi experienţa necesară, şef al Direcţiei relaţii externe şi integrare europeană din cadrul instituţiei respective.

Este finul de cununie al parlamentarului român, Eugen Tomac, fost consilier de stat la Departamentul Relaţii Internaţionale şi Politici Europene din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, în perioada lui Traian Băsescu. Este verişor drept cu vicepremierul Andrei Galbur, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, fost ambasador al Republicii Moldova în Federaţia Rusă.

Dragoş Galbur şi-a permis în repetate rînduri să ofenseze pe reţelele de socializare atît cadre medicale cu renume în domeniu, cît şi oameni din afara sistemului. În special, Dragoş Galbur a intrat în atenţia opiniei publice, după ce a calificat oamenii din Moldova drept „popor de rîsuri”.

Dragoş Galbur s-a expus de mai multe ori pe reţelele de socializare împotriva opoziţiei şi a luat deschis apărarea lui Plahotniuc. “Din start, de cînd fraţii Țopa au preluat Jurnalul, acesta a devenit o platformă de a bate în Plahotniuc. Bine, bate bre, dar mai scrie şi despre altceva, nu doar despre asta. Era o perioadă, cînd Filat încă nu era în alianţă cu Plahotniuc, cînd Jurnalul posta cîte 6-7 ştiri la rînd despre crimele lui Plahotniuc, după care veneau alte 5 ştiri că Filat e îngerul păzitor al Moldovei”, scria Galbur.

Dragoş Galbur se află pe poziţia 58 în lista membrilor Sfatului ţării 2. Jurnalistul PRO TV, Vitalie Cojocaru, îi reproşa lui Galbur pe pagina sa de socializare: “De ce au ajuns unii unionişti să se asocieze cu un Guvern care nu este dorit de 80-90 la sută din populaţia Republicii Moldova? De ce? Nu înţeleg. De exemplu, Dragoş Galbur, declarat unionist, dar eu nu-l mai cred – munceşte pentru un minister condus de PD, într-un Guvern al PD-ului, un guvern fără credibilitate şi instalat prin multiple ilegalităţi. Acest ”unionist” susţine Unirea, dar apără Guvernul”.

 

Nicolae Dabija către Pavel Filip: „Ne-aţi convins că sînteţi un om cuminte, numai bun de prim-ministru”

Preşedinte al Sfatului Ţării 2 a fost ales scriitorul Nicolae Dabija. Deşi pe parcursul anilor s-a arătat drept un unionist înflăcărat, Nicolae Dabija are şi schelete în dulap. În noiembrie 1978, Nicolae Dabija a fost primit în rîndurile PCUS, iar din 1975 şi pînă în 1982 a fost secretar al organizaţiei comsomoliste a Uniunii Scriitorilor din Moldova. La Congresul XVIII al ULCT din Moldova a fost ales membru al Comitetului Central al Comsomolului din Moldova, a deţinut funcţia de preşedinte al Comisiei de lucru cu tineretul de creaţie a CC al Comsomolului şi a fost şi vice-preşedinte al comitetului moldovenesc de prietenie sovieto-vietnameză. A fost participant la Festivalul mondial al tineretului şi studenţilor de la Moscova şi a fost decorat cu Diploma de Onoare a CC al Comsomolului din Uniunea Sovietică şi a CC al Comsomolului din Moldova. La 4 mai 1988, în plin proces de renaştere naţională, Nicolae Dabija susţinea că în perioada 1941–1944, părinţii lui s-au aflat sub ocupaţie (română, desigur) şi că limba română este o limbă străină pentru el.

În februarie 1990, cotidianul guvernamental „Sovietskaia Moldavia”, publică o adresare a unui grup de intelectuali, printre care şi Dabija, prin care, de asemenea, sînt condamnaţi participanţii la manifestarea anticomunistă din 28 ianuarie 1990: „Oameni buni! Evenimentele din Moldova pot să ia o turnură imprevizibilă, dacă toţi noi vom continua să ne comportăm într-un mod iresponsabil. Ceea ce s-a întîmplat duminică, 28 ianuarie, dovedesc că luciditatea şi corectitudinea sînt înlocuite cu scandaluri, cu scandarea lozincilor extremiste, cu acţiuni necontrolate. Noi, oamenii de cultură, ne adresăm către toţi locuitorii republicii cu următorul apel. Să cugetăm asupra acţiunilor noastre, să dăm dovadă de cultură politică în discuţii, în conversaţii. Nici o societate nu poate să-şi rezolve problemele folosind violenţa ca singur instrument. Acest adevăr a fost confirmat întru totul de evenimentele din Carabahul de Munte, Armenia şi Azerbaidjan. Noi considerăm că în republica noastră au venit la conducere oameni care înţeleg situaţia altfel decît predecesorii lor. Este în curs de pregătire plenara Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova, care intenţionează să facă lumină asupra mai multor lucruri, să dea o apreciere situaţiei actuale, să identifice o soluţie pentru a depăşi această situaţie de impas. Noi vă îndemnăm pe voi, oameni de bună credinţă, să fiţi mai echilibraţi, să nu le permitem să ne ducă cu atîta uşurinţă de nas tot felul de aventurieri care proclamă lozinci negîndite şi doar provoacă dezordine şi haos cu manifestaţiile lor şi cu mitingurile neautorizate, şi care – noi sîntem siguri de asta – niciodată nu vor duce la soluţionarea problemelor republicii şi la înflorirea ei”.

La fel ca şi deputaţii Interfrontului, Nicolae Dabija nu votează la 27 august 1991, Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova. Ulterior se va justifica prin faptul că şi-a dorit din start unirea cu România.

Lui Dabija i-au fost aduse mai multe acuzaţi că ar fi unul din oamenii lui Plahotniuc, lucru infirmat de scriitor. Andrei Năstase, afirmă în emisiunea „Interpol” din 18 februarie 2016 a Nataliei Morari: „Iese Dabija la televizor, care a fost în soldat lui Ponta şi Plahotniuc, despre asta se ştie, şi mă face ticălos”.

Într-un interviu acordat pentru „Formula AS” din România (apărut în nr. 3, 21-28 ianuarie 2016), preluat în „L.A.”, nr. 5 din 4 februarie 2016, la întrebarea lui Claudiu Tîrziu: „Politicianului Vlad Plahotiuc i se mai spune Păpuşarul, este el cardinalul din umbră, adevăratul conducător al Republicii Moldova?”, Dabija a răspuns: „Probabil că este aşa, dacă a putut să-l debarce pe Valeriu Streleţ din scaunul de prim-ministru doar pentru faptul că acela n-a dorit să-i răspundă la telefon. Întrucît şeful statului a refuzat să-l învestească pe motive de integritate, el l-a scos în faţă pe Pavel Filip, un bufon de la curtea lui, despre care se ştie că a ocupat funcţii mari cumpărate de la politicienii momentului. Accederea lui Plahotniuc prin intermediul lui Pavel Filip la postul de prim-ministru va însemna izolarea internaţională a Republicii Moldova şi adîncirea crizei în spaţiul din stînga Prutului”.

Pe de altă parte, la întîlnirea pe care a avut-o Pavel Filip cu comunitatea ştiinţifică în primele zile de mandat, Nicolae Dabija îl etichetează în felul următor: „Ne-aţi convins că sînteţi un om cuminte, numai bun de prim-ministru”.

 

Este unionist Vladimir Plahotniuc?

Vladimir Plahotniuc este vice-preşedinte al PDM, formaţiune cu o doctrină de centru-stînga, care se pronunţă pentru independenţa Republicii Moldova şi păstrarea neutralităţii ţării. În Parlament există un proiect de declaraţie „privind neutralitatea permanentă a Republicii Moldova”, înaintat de comunişti, dar susţinut de socialişti, de foştii comunişti şi de democraţi. Potrivit acestei declaraţii, „Parlamentul îşi asumă, în limitele competenţelor, obligaţia de a perfecţiona legislaţia Republicii Moldova în vederea contracarării şi inadmisibilităţii atacurilor asupra principiilor constituţionale ale independenţei şi neutralităţii ţării, inclusiv prin stabilirea înăspririi răspunderii pentru astfel de acţiuni”. “Guvernul este obligat să consolideze statalitatea ţării. Parlamentul ar trebui să dea un mesaj clar populaţiei pentru a sprijini acest text”, susţine preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov.

O eventuală unire a Republicii Moldova cu România nu este convenabilă lui Plahotnic, nici sub aspectul activităţii sale economice controversate. Atunci care este interesul lui Plahotniuc, liderul unui partid de statalişti convinşi, pentru mişcarea unionistă, promovată intens de către unii adepţi ai săi şi de mass-media pe care o controlează? Sondajele arată că numărul unioniştilor ar constitui 20-23 la sută din populaţia Republicii Moldova, iar dacă printre respondenţi ar fi şi reprezentanţi ai diasporei, numărul adepţilor unirii Republicii Moldova cu România ar putea fi şi mai mare. Este un segment destul de important, mai ales în condiţiile cînd Platforma “DA”, la fel ca şi PDM şi PSRM, se declară pentru statalitatea Republicii Moldova. Cel mai probabil, prin controlul unui segment al mişcării unioniste, dar şi prin exploatarea spiritului unionist, fruntaşul PDM încearcă să-şi facă capital politic şi să sporească numărul alegătorilor.

Sursa: Crime Moldova