Planeta noastră se află în cursul celei de-a şasea extincţii în masă: este a şasea oară în istoria de pe Pămînt cînd fauna globală se confruntă cu o scădere majoră ca număr de animale. Din punct de vedere istoric, dispariţiile în masă au fost cauzate de evenimente catastrofice, precum coliziunea cu asteroizi, dar de această dată activităţile umane sunt de vină. Sintagma „dispariţie în masă” duce cu gîndul, în general, la imaginea prăbuşirii unui asteroid, care a condus la apusul dinozaurilor. În momentul impactului, roca spaţială de aproape 10 kilometri lăţime a dus la formarea unui tsunami în Oceanul Atlantic, alături de cutremure şi alunecări de pămînt în ceea ce sunt acum cele două Americi. Un implus de căldură a pîrjolit Pămîntul şi Tyrannosaurus Rex şi toţi „compatrioţii” lui au murit, alături de 75 la sută dintre speciile planetei.  

Deşi poate că nu este evident, o altă extincţie în masă are loc astăzi – cea de-a şasea din istoria Terrei. Trendul afectează fauna globală pe mai multe fronturi – oceane mai fierbinţi, tăierea pădurilor şi schimbările climatice periclitează populaţiile de animale la un nivel nemaiîntîlnit. Pe 6 Mai 2019, ONU va publica un raport de 1.800 de pagini de literatură ştiinţifică asupra stării naturii. Potrivit AFP, acesta dezvăluie că pînă la un milion de specii vor fi ameninţate cu dispariţia în cîteva zeci de ani, în mare parte din cauza acţiunilor umane, potrivit Business Insider.  

„Ritmul pierderii este deja de zeci pînă la sute de ori mai mare decît a fost, în medie, în ultimele 10 milioane de ani”, potrivit raportului. În mod asemănător, un studiu din 2017 a descoperit că specii de animale din toată lumea trec printr-o „anihilare biologică” şi că „episodul curent de extincţie în masă a evoluat dincolo de ceea ce crede majoritatea”. Iată 10 semne că planeta noastră se află în mijlocul celei de-a şasea extincţii în masă şi de ce activitatea umană este principalul factor care e de vină! 

1. Insectele mor într-un ritm record. Aproximativ 40 la sută dintre speciile de insecte din lume sunt în declin.  

- un studiu din 2019 a decoperit că numărul insectelor de pe planetă scade cu 2,5 la sută pe an; 

- dacă acest trend va continua, Pămîntul ar putea să nu mai aibă insecte pînă în 2119. „În zece ani, vei avea cu un sfert mai puţine, în 50 de ani vor mai fi jumătate şi în 100 de ani nu vei mai avea deloc”, a declarat Francisco Sanchez-Bayo, coautor al studiului, pentru The Guardian.  

2. Aceasta este o problemă majoră pentru că insectele precum albinele şi alţi polenizatori au un rol crucial în producţia de fructe, legume şi nuci. În plus, insectele sunt surse de hrană pentru multe păsări, peşti şi mamifere - pe unele dintre ele se bazează şi oamenii pentru hrană.  

- un alt studiu recent, publicat în jurnalul Nature Communication, a raportat că o treime din cele 353 de specii de albine sălbatice şi sirfide din Marea Britanie au trecut printr-un declin între 1980 şi 2013;

- autorii studiului au notat că aria geografică în care se găsesc albine şi sirfide s-a micşorat cu 25 la sută - asta înseamnă o pierdere netă de aproximativ 11 specii pe kilometru pătrat, în principal din cauza reducerii habitatului polenizatorilor.  

3. Insectele nu sunt singurele fiinţe care au de suferit. În ultimii 50 de ani, peste 500 de specii de amfibieni au intrat în declin - 90 dintre ele fiind pe cale de dispariţie - din cauza unei boli fungice numită chytridiomycosis care corodează carnea broaştelor.  

 - un studiu recent din jurnalul Ştiinţe aminteşte de răspîndirea chytridiomycosis, o ciupercă shytrid, şi felul cum aceasta a afectat pe nesimţite speciile de boaşte şi salamandre din America Centrală şi de Sud, Africa, Europa, Australia. Oamenii au permis răspîndirea bolii fungice mai departe decît ar fi putut să ajungă singură, în mare parte din cauza comerţului global cu animale sălbatice.  

4. Pămîntul pare să treacă printr-un proces de „anihilare biologică”. Aproximativ jumătate din totalul numărului de animale care odată au împărţit Pămîntul cu oamenii au dispărut deja.  

- un studiu din 2017 a analizat toate populaţiile animalelor de pe glob (nu numai insecte) prin examinarea a 27.600 de specii de vertebrate - aproximativ jumătate din totalul de care ştim că există. Peste 30 la sută sunt în declin. Unele specii se confruntă cu un colaps total, în timp ce populaţii locale din altele dispar doar din anumite zone. Şi acest lucru este îngrijorător, din moment de autorii studiului spun că aceste dispariţii localizate sunt „un preludiu al dispariţiilor speciilor”.  

5. Peste 26.500 din speciile lumii sunt ameninţate cu dispariţia şi este de aşteptat ca acest număr să crească. Potrivit Listei Roşii a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii, peste 27 la sută dintre speciile analizate de pe planetă sunt sub ameninţarea dispariţiei. În prezent, 40 la sută dintre amfibienii planetei, 25 la sută dintre mamifere şi 33 la sută dintre recifele de corali, sunt ameninţate. Uniunea preconizează că 99,9 la sută din speciile considerate extrem de periclitate şi 67 la sută din speciile periclitate vor dispărea în următorii 100 de ani.  

6. Pierderea unei singure specii ar putea duce la un „efect de domino în privinţa dispariţiei” care va distruge ecosistemul, cauzînd ca întreaga comunitate biologică să se prăbuşească. Un studiu din 2018, publicat în Scientific Reports, a arătat că oamenii de ştiinţă subestimează numărul speciilor care sunt vulnerabile în faţa dispariţiei. Studiul sugerează că pierderea unei singure specii poate duce la dispariţia mai multora şi poate aduce întregi sisteme la schimbări neaşteptate şi bruşte sau chiar la colaps total. Dacă polenizatorul ar dispărea, curînd ar urma şi floarea.  

7. În aproximativ 50 de ani, 1.700 de specii de amfibieni, păsări şi mamifere vor avea un risc mai mare de dispariţie din cauza faptului că habitatele lor se micşorează. Pînă în 2070, 1.700 de specii îşi vor pierde 30 pînă la 50 la sută din habitatul actual din cauza oamenilor care le folosesc teritoriul, potrivit unui studiu din 2019. Mai exact, 886 de specii de amfibieni, 436 de specii de păsări şi 376 de specii de mamifere vor fi afectate şi vor fi mai expuse la dispariţie.  

8. Tăierea pădurilor amazoniene, o mare problemă. Aproximativ 17 la sută din Amazon a fost distrus în ultimii 50 de ani, în mare parte pentru că oamenii au tăiat vegetaţia pentru a crea păşuni pentru vite, potrivit World Wildlife Fund. Aproximativ 80 la sută dintre speciile lumii se pot găsi în pădurile tropicale precum Amazonul, inclusiv leopardul de Amur. În fiecare an, peste 7 milioane de hectare de pădure dispar de pe suprafaţa Terrei. În afară de faptul că acest lucru pune în pericol animalele, tăierea pădurilor elimină copacii care ajută la absorbţia dioxidului de carbon. Mai puţini copaci înseamnă mai mult dioxid de carbon în atmosferă şi încălzirea planetei noastre.  

9. Un nou studiu arată că-i va lua planetei 10 milioane de ani ca să se recupereze în urma dispariţiei în masă. „Pierderile din biodiversitate vor fi înlocuite abia în cîteva milioane de ani, aşa că atunci cînd îţi imaginezi dispariţiile din ecosistemele recifelor de corali, sau ecosistemele pădurilor tropicale sau orice altceva, acele locuri vor fi mai puţin diverse pentru totdeauna, practic, în ceea ce-i priveşte pe oameni”, a spus Chris Lowery, paleobiolog şi co-autor al studiului.  

10. Oceanele absorb mare parte din excesul de căldură blocat pe Pămînt din cauza gazelor cu efect de seră din atmosferă. Acest fenomen ucide specii marine şi recife de corali. Oceanele lumii absorb aproximativ 93 la sută din căldura în exces pe care gazele cu efect de seră le blochează în atmosfera Pămîntului. Anul trecut a fost cel mai cald an pentru oceane şi oamenii de ştiinţă au ajuns de curînd la concluzia că acestea se încălzesc cu 40 la sută mai repede decît se credea înainte. (Sursa: Adevărul.ro)