În imagine: Contemporanul nostru Eugen Doga, titanul valorilor cantabile. Foto: Ion V. Xenofontov, 26 decembrie 2016

Motto: „Eugen Doga este unul din «ultimii mohicani»
ai pleiadei pe cale de dispariţie a marilor compozitori”.
Sveatoslav Belza, membru titular al Academiei de Arte din Rusia, Artist al Poporului din Rusia

Compozitorul-academician Eugen Doga este autorul unor capodopere muzicale universale care rezistă şi vor rezista în timp. Valoarea operei create de E. Doga este înalt apreciată de contemporani. Valsul creat de E. Doga, considerat apogeul creaţiei sale artistice, a fost declarat de preşedintele SUA (1981–1989) Ronald Reagan „Valsul veacului XX”, iar fondul UNESCO l-a inclus în galeria capodoperelor muzicale ale secolului anterior. În anul 2001 Eugen Doga a fost inclus în prestigioasa antologie „Compozitorii secolului XX”. Anii 2006 şi 2017 au fost declaraţi drept anii Eugen Doga în Republica Moldova. Asteroidul nr. 10504 poartă numele compozitorului Eugen Doga.

Eugen Doga s-a născut la 1 martie 1937 în s. Mocra, azi r-nul Rîbniţa,avînd rădăcini în familiile ţăranilor moldoveni Mitri şi Lisaveta lui Nichifor Vizer şi a Nadei Chişleanu din Saharna, Rezina. Aşa cum menţionează Maestrul, a fost un copil al războiului, care nu a avut leagăn, însă a avut noroc de cei şapte ani de acasă. A învăţat la şcoala primară din satul natal (1943–1951). Pentru a-şi continua studiile, părinţii s-au sacrificat. Au vîndut chiar şi covorul din Casa Mare. A studiat la Şcoala de Muzică din Chişinău (1951–1955), Conservatorul de Stat din Chişinău (1955–1960), Institutul de Arte din Chişinău (1960–1965). A început cariera profesională în calitate de violoncelist în Orchestra Comitetului de Stat al RSSM pentru Televiziune şi Radiodifuziune (1957–1962), apoi a avut o prodigioasă activitate didactică, fiind profesor la Şcoala Medie Specială de Muzică din Chişinău (1962–1963), profesor la Şcoala de Muzică „Ştefan Neaga” din Chişinău (1963–1967). Între 1967 şi 1971, în calitate de funcţionar la Ministerul Culturii al RSS Moldoveneşti, a fost responsabil de viaţa muzicală în Moldova sovietică.

1. Din 1971 şi pînă în prezent este liber-profesionist (în perioada sovietică, aceasta reprezenta o activitate foarte rară printre cetăţenii sovietici), colaborînd cu cele mai prestigioase studiouri de film de la Moscova, Kiev, Minsk, Bucureşti ş.a. Despre faptul că este artist liber spune că a pierdut această libertate atunci cînd a obţinut-o. Este departe de orice idee colectivistă şi n-a fost niciodată revoluţionar. Afirmă că este un ucenic pînă în prezent, deoarece ucenicul are perspectiva de a creşte.

2. Eugen Doga, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1992), este prezent în lucrări enciclopedice din Republica Moldova, Romȃnia, Rusia, Cehia şi alte state. Numele şi prenumele Maestrului sînt în legătură directă cu particularităţile sale intelectuale şi umane. Doga reprezintă un termen de sorginte romană şi semnifică o podoabă de pe haina nobililor sau, potrivit altor interpretări, indică o specie din familia stejarului. Prenumele EuGENIU vorbeşte de la sine.

3. A practicat toate genurile muzicale clasice, cu excepţia muzicii de operă. Portofoliul de creaţie al lui E. Doga înscrie muzică în diverse stiluri naţionale pentru Republica Moldova, Romȃnia, Rusia, Afghanistan, China, SUA, Germania ş.a. A elaborat piese inspirate de muzică spaniolă şi latino-americană. În termeni statistici selectivi, uriaşa operă creată de geniul muzicii se prezintă astfel: muzică pentru peste 200 de filme artistice, de animaţie, documentare şi televizate (din 1967); 13 spectacole (1968–1986); trei balete (Luceafărul, 1983; Venancia, 1989 şi Regina Margot, 1995); 200 de cîntece de muzică uşoară (din 1957), 75 de valsuri înregistrate, 10 tangouri, 12 coruri a cappella etc.

4. Printre cele mai cunoscute creaţii muzicale scrise de compozitor consemnăm: Codrii mei frumoşi (cîntec, versuri Petrea Cruceniuc, interpretare Ludmila Mişov, 1968), Oraşul meu (cîntec, versuri Gheorghe Vodă, interpretare Sofia Rotaru, 1971), Vals (piesă orchestrală din filmul artistic Dulcea şi tandra mea fiară în regia lui Emil Loteanu, 1976), Luceafărul (balet în două acte, şapte tablouri, libret de Emil Loteanu, 1983), Cîntă-mă, amor (cîntec, versuri Grigore Vieru, interpretare Nadejda Cepraga, 1987), Rondo, Salonul, Hughenoţii (piese orchestrale din serialul televizat Regina Margot după romanul lui Alexandre Dumas-tatăl, în regia lui Aleksandr Muratov, 1996) etc. Graţie lui E. Doga, mulţi interpreţi şi-au făcut o carieră de succes (Maria Bieşu, Mihail Munteanu, Edita Pieha, Iosif Kobzon, Olga Ciolacu ş.a.).

5. Eugen Doga este autor a peste 150 de culegeri de cîntece şi romanţe editate. Împreună cu Loghin Țurcanu este autorul manualului Teoria elementară a muzicii (1970 şi 1991, Editura Lumina, Chişinău).

6. A îndrăgit muzica de la lăutarul orb Fedot Murga (descendent al dinastiei celebrului viorist Gheorghe Murga), care conducea un taraf. În anii de studii la Conservatorul „Gavriil Musicescu” (azi, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice), studentul E. Doga a participat la o expediţie folclorică în satul natal, Mocra, unde a imprimat pe bandă magnetică piese interpretate de Profirie Murga şi a prelucrat 24 de melodii din repertoriul acestui lăutar.

7. Muzica lui Eugen Doga are proprietăţi curative, realitate demonstrată prin metoda artoterapia, adică terapie prin artă, teorie argumentată ştiinţific în anii 1960. La Spitalul Clinic Republican, cel mai mare din Republica Moldova, s-au organizat concerte, acţiuni culturale la care pacienţii au audiat muzica lui E. Doga. După reprezentările artistice, bolnavii s-au simţit mult mai bine decît în urma unor tratamente cu medicamente.

8. Compozitorul afirmă că scrie repede, dar grozav de lent. Nu are nevoie de ciornă, deoarece nu are timp să facă copii. Cea mai bună ciornă pe care o utilizează este creierul.

9. Maestrul susţine că muzica este prima şi ultima sa iubire. Această axiomă i-a spus-o soţiei Natalia Alexandrova din Moscova înainte de 1962, atunci cînd s-au căsătorit. Compozitorul ştia ce dorea, iar soţia ştia ce acceptă.

10. Legenda Mondială a Capodoperelor Muzicale visează ca în patria sa să cînte toate lirele lumii.

Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie

Eugen Doga la doi ani sub protecţia mamei Lisaveta şi tatălui Mitri, 1939. Arhiva privată Eugen Doga

Eugen Doga la sfat cu Mihail Gorbaciov, unicul preşedinte al Uniunii Sovietice, 1990. Arhiva privată Eugen Doga

Eugen Doga şi bunii lui prieteni (de la stînga): Oleg Tabakov, Sveatoslav Belza şi Emil Loteanu, sfîrşitul anilor 1990. Arhiva privată Eugen Doga

Academicianul Eugen Doga (primul din dreapta) omagiat la Academia de Ştiinţe a Moldovei, anii 1990. Foto: Fondul materiale ilustrative al Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „Andrei Lupan” (Institut) a Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Natalia Nîş,Compozitorul-academician Eugen Doga, ulei, pînză, 100 x 85 cm, 2007. Sursă: colecţie privată

Din 2015 strada pietonală Eugen Doga este singura din Chişinău consacrată unei personalităţi în viaţă. Foto: Ion V. Xenofontov, 26 decembrie 2016

În clădirea Primăriei municipiului Chişinău, la fiecare oră exactă răsună semnalele imnului Chişinăului, scris de compozitorul Eugen Doga. Foto: Ion V. Xenofontov, 8 iulie 2016