FOTO: Casa Naționalităților, mun. Chișinău. Foto: Simion Xenofontov, 6 decembrie 2015

„Haidem, dar, să Ne pogorîm și să amestecăm limbile lor, ca să nu se mai înțeleagă unul cu altul”

Moise 1:22

În prezent sînt cunoscute sute de etnii și doar circa 170 de state independente. Doar 10 state sînt considerate omogene sub aspect etnic. În Uniunea Sovietică locuiau aproximativ 150 de grupuri etnice. Etniile nerusești constituiau mai mult de jumătate din populația URSS. Dacă minoritățile etnice sînt grupuri restrînse, cu un sentiment dezvoltat al identității, izolate și concentrate sub aspect geografic, atunci minoritățile naționale sînt grupuri mai largi, uneori dispersate pe teritoriul mai multor state, avînd o țară de origine.

Colapsul statului sovietic a redeschis dosarul mai multor probleme, inclusiv din zona relațiilor interetnice. Republica Moldova nu face excepție în acest sens.

1. În Republica Moldova prevalează minoritățile naționale (de exemplu, ucraineni, ruși, bulgari ș.a.) și mai puțin cele etnice (găgăuzi, romi).

2. Acordarea autonomiei teritoriale minorităților găgăuze în 1994 și formarea UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) s-a produs pe bază etnică.

3. Tot pe bază etnică, în 1999, în urma reformei administrativ-teritoriale s-a acordat statut special regiunii compact populate de minoritatea bulgară – Taraclia.

4. Biroul Relațiilor Interetnice este o structură a puterii executive ce reprezintă și apără interesele grupurilor etnice conlocuitoare.

5. În Republica Moldova activează o serie de organizații etnoculturale care se preocupă nu doar de protejarea patrimoniului cultural al grupurilor minoritare, ci și de asigurarea drepturilor civile, economice, religioase etc. În scopul colaborării mai eficiente a organizațiilor etnoculturale, la 1 iunie 1996 a fost deschisă oficial Casa Naționalităților, centru cultural de coordonare al organizațiilor etnoculturale din republică, primul din spațiul ex-sovietic, care și-a început activitatea prin reunirea a 21 de organizații etnoculturale. În 2010, în Republica Moldova existau 86 de organizații etnoculturale acreditate.

6. În 2002, potrivit Procuraturii Generale a Republicii Moldova, din cei 723 de anchetatori și procurori 590 erau moldoveni, 47 ucraineni, 43 ruși, 21 găgăuzi, 15 bulgari ș.a.

7. Din 2002, în Republica Moldova se organizează anual „Festivalul etnocultural”, desfășurat anual în a treia duminică a lunii septembrie.

8. Relațiile interetnice în Republica Moldova sînt centrate în zona politicului, dimensiune creată artificial pe substratul destrămării sistemului sovietic.

9. Prin „Concepția politicii naționale a Republicii Moldova” (2003), factorul politic a tins să monopolizeze „discursul identitar”, ca „garant” al „păcii” și „consensului interetnic”.

10. Cea mai recentă apariție editorială în domeniul relațiilor interetnice din Republica Moldova este semnată de Lidia Prisac, doctor în istorie, de la Academia de Științe a Moldovei. În monografia „Arhitectura relațiilor interetnice în spațiul ex-sovietic: Republica Moldova (1991–2014)” (Iași, Editura LUMEN, 2015, 304 p.), editată de prof. univ. dr. Antonio Sandu și redactată de Vitalie Țurcanu, autoarea consideră că integrarea grupurilor etnoculturale ar putea fi realizată doar în contextul în care problema interetnică ar urma să fie scoasă de pe agenda politicului, fiind înlocuită cu reformele care ar aduce bunăstare și prosperitate economică tuturor cetățenilor Republicii Moldova.

Ion XENOFONTOV, doctor în istorie

Secvență de la „Festivalul etnocultural” din Republica Moldova. Foto Lidia Prisac, 21 septembrie 2008

Dr. Lidia Prisac, autoarea recentei monografii științifice consacrate relațiilor interetnice în Republica Moldova. Foto: Simion Xenofontov, 6 decembrie 2015