Cine vrea desfiinţarea Serviciului de Medicină Aeronautică?

În Moldova întotdeauna se găseşte cineva care vrea să facă ceva pe dos. Împotriva cursului apei. Avem şi un exemplu de om care crede că se poate identifica cu funcţia pe care o deţine şi poate să să facă totul de-a-ndoaselea. Iată povestea. Domnul Iurie Armaş are aproape un an de cînd a fost desemnat de Guvern în funcţia de director al Autorităţii Aeronautice Civile (AAC). La momentul numirii în funcţie, Iurie Armaş a fost felicitat de Premier care i-a dorit “succes în continuarea eforturilor de a crea condiții mult mai bune pentru cetățenii moldoveni”.

Dar ori că Armaş a înţeles eronat textul felicitării, ori că este vorba de un clasic act de reavoinţă, însă primul lucru de care s-a apucat noul director AAC a fost destrămarea sistemului de medicină în aviaţia civilă. Un serviciu care funcţiona practic impecabil, în totală conformitate cu normele internaţionale şi naţionale în domeniul dat.

Pe parcursul mai multor luni, Armaş încearcă să distrugă Serviciul de Medicină Aeronautică pentru că aşa concepe el reformele: compromite certificarea personalului medical, blochează serviciile medicinii aeronautice ş.a., uitînd că tot ce ţine de competenţa medicinii aviatice constituie un factor important pentru susţinerea securităţii aeronauticii civile.

Toată debandada a început odată cu numirea altui mare reformator, A. Buga, în funcţia de inspector pentru zboruri. Desemnare operată în pofida tuturor normelor şi regulamentelor, de vreme ce Buga este medic de specialitate, dar cu o calificare ce nu-i permite să activeze nici măcar medic în aviaţie, darămite inspector pentru zboruri. Singura care s-a opus cu vehemenţă acestor fărădelegi a fost E. Cataman, şefa Serviciului de Medicină Aeronautică . Curajul doamnei Cataman a fost dur sancţionat şi penalizat de directorul Armaş care după un şir de preîntîmpinări şi mustrări o scoate din joc, concediind-o în luna august a anului curent.

Relaţiile de “colaborare” dintre Armaş şi Buga au o istorie mai lungă şi mai interesantă decît ar părea la prima vedere. În acest context al marilor reformatori „pe dos” trebuie de amintit faptul că A. Buga a devenit “băiat de la avioane” încă de pe vremea cînd Iurie Armaş îndeplinea funcţia de director general al Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile (1997-1998). Atunci, prin ordinul lui Armaş, Buga a fost numit administrator al Centrului de medicină pentru aviaţia civilă. Funcţie în care s-a aflat pînă în anul 1999 şi în care a fost măcinat de planuri grandioase de-a privatiza acest centru. La unii în asta şi constau reformele: dobor şi privatizez. Ba chiar a fost pregătit şi setul necesar de documente care azi se păstrează în arhiva instituţiei. Revenind în 2014 în aviaţia civilă, odată cu fostul său şef, Buga, care se vede că nu şi-a uitat apetiturile faţă de privatizarea centrului medical, se dă în patima scrierii demersurilor, adresîndu-le instituţiilor abilitate şi prin care cere informaţii detaliate despre activitatea centrelor medicale în aviaţia civilă. În paralel, Buga se deplasează pe la structurile respective cerînd într-o formă departe de-a fi numită politicoasă rapoarte cu privire la activitate. Or, nici una din aceste acţiuni întreprinse de Buga nu se înscrie în lista obligaţiunilor lui de serviciu în calitate de inspector pentru zboruri.

Ceva mai tîrziu, în februarie 2014, este creată o comisie de lucru pentru verificarea funcţionării sistemului medical în aviaţie la care au fost invitaţi şi doi specialişti ai Ministerului Sănătăţii. Este de notat faptul că şefa Serviciului de Medicină Aeronautică al AAC, E. Cataman, nici nu a fost înştiinţată despre formarea comisiei. De fapt nici pînă în prezent nu se ştie cu ce s-a ocupat comisia în cauză, însă se cunoaşte că reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au refuzat să mai participe. Se ştie doar de un schimb de scrisori dintre celebrul Armaş şi minister, efectuat fără ştirea şefului serviciului de resort. Mai mult decît atît, în componenţa comisiei n-a fost inclus nici un specialist în domeniul medicinii aeronautice, în schimb a fost prezent “principalul specialist în exploatarea zborurilor” A. Buga. Comisia, scopul căreia a fost de-a identifica neajunsuri în activitatea Serviciului de Medicină Aeronautică şi de-a modifica legislaţia naţională pentru certificarea medicilor aeronautici, pînă la urmă n-a prezentat nici un fel de concluzii. Un fapt firesc, de altfel, dacă ţinem cont de competenţa membrilor.

După “succesul” comisiei de lucru, Armaş trece la acţiuni mai serioase. De data aceasta directorul AAC încearcă să modifice regulile privind certificarea personalului medical din aviaţie. Schimbările le face cu puţin timp înainte de auditul unei reputate instituţii cum este Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile (ICAO). Armaş exclude din proiectul anexei la regulamentul dat cerinţa faţă de medicii Serviciului de Medicină Aeronautică de a fi şi experţi. Expresia “medici experţi” el o înlocuieşte pur şi simplu cu cuvîntul “medici”. Omiterea nu este întîmplătoare, de vreme ce punctul cu pricina din regulamentul existent nu-i permitea să angajeze în Serviciul de Medicină Aeronautică specialişti necompetenţi gen “medici-administratori” ca Buga, Tereşcenco şi alţii ca ei. Obraznică şi iresponsabilă atitudine, mai ales că normele internaţionale sînt foarte riguroase în acest sens şi cer cu stricteţe ca în Serviciul de Medicină Aeronautică să lucreze experţi medicali cu experienţă şi cunoştinţe în domeniul medicinii aeronautice, dispunînd de certificatele necesare. Modificările lui Armaş n-au avut sorţi de izbîndă graţie intervenţiei Guvernului, Ministerului Transportului şi Infrastructurii Drumurilor, alertate în timp util de conducerea Serviciului de Medicină Aeronautică.

Acestea sînt doar cîteva “măsuri imperios necesare” pentru “reformarea” Serviciului de Medicină Aeronautică întreprinse de directorul Autorităţii Aeronautice Civile, Iurie Armaş. Şi după fiecare dintr-acestea stau încercări meschine de-a elimina din medicina aviaţiei civile oameni competenţi, cu experienţă, şi a-i înlocui cu persoane utile lui Armaş. În context, este elocventă şi încercarea de-a nu-i prelungi autorizaţia medicului Natalia Netrebciuc, document ce-i permite să supună personalul aeronautic expertizelor medicale, activităţi profesionale pe care aceasta le-a îndeplinit cu succes timp de peste trei ani.

Pentru a-şi realiza planurile meschine şi intenţiile rele referitor la unii din cei mai buni angajaţi ai Serviciului de Medicină Aeronautică, Armaş s-a dedat la uz de fals, manipulări, substituiri nejustificate şi lipsite de temei, remanieri private de profesionalism şi competenţă etc. Iar în medicina aeronautică, care este un segment foarte important în asigurarea securităţii zborurilor şi în genere a institutului aviaţiei civile, au fost aduse persoane fără pregătirea necesară, dar aservite lui Iurie Armaş. Simpli medici de familie din spitale provinciale, fără cunoaşterea adecvată nu doar a limbilor străine, dar şi a celei de stat, fără a stăpîni competenţe şi aptitudini obligatorii unor experţi medicali în aviaţia civilă, au ajuns să obţină autorizaţiile necesare, compromiţînd totalmente medicina aeronautică din Republica Moldova.

Medicina aeronautică de departe nu este un element neglijabil în aviaţia civilă, cum şi-ar închipui Iurie Armaş şi care-şi doreşte cu tot dinadinsul să distrugă acest serviciu. Pe lîngă probleme ce ţin de corespunderea personalului aeronautic rigorilor de sănătate admise, atribuţiile Serviciului de Medicină Aeronautică includ alte aspecte caracterizate drept “factor uman” . Iar factorul uman, după cum se ştie, este unul din cele mai importante elemente în contextul asigurării securităţii aviaţiei civile. Altfel spus, de buna organizare şi funcţionalitate a Serviciului de Medicină Aeronautică depinde în mare măsură dacă va ajunge avionul cu pasageri din punctul A în punctul B, conform orarului şi regimului de zbor. Şi aici nu există loc pentru reglări de conturi, simpatii, antipatii sau interese personale. Serviciul de Medicină Aeronautică trebuie să activeze strict regulamentar, angajîndu-se cei mai buni specialişti, cu studii şi priceperi pe potrivă. Pentru că de nivelul lor profesional depinde soarta a mii de oameni.

Pînă la venirea lui Armaş în funcţia de şef al Autorităţii Aeronautice Civile, activitatea Serviciului de Medicină Aeronautică a fost organizată în deplină conformitate cu standardele internaţionale şi europene, fapt demonstrat în repetate rînduri de auditul ICAO, dar şi al Agenţiei Europene pentru Securitatea Aviaţiei (EASA). Or, ceea ce se petrece în prezent în domeniul medicinii aviatice sub egida directorului AAC Iurie Armaş încalcă flagrant obligaţiunile asumate de Republica Moldova în scopul asigurării zborurilor. Mai mult decît atît: dacă despre aceste încălcări ar afla inspectorii EASA sau experţii în domeniu ai Comisiei Europene, atunci Uniunea Europeană ar putea să nu mai accepte certificatele medicale şi, respectiv, certificatele de zbor eliberate personalului licenţiat. Ca urmare, avioanelor conduse de asemenea echipaje s-ar putea să li se interzică zborurile prin spaţiul UE, iar companiile aviatice din ţara noastră ar putea fi incluse în “lista neagră”. Nu-i oare prea scump preţul pentru apucăturile despotice, iraţionale şi neprofesionale ale lui Iurie Armaş?

Matilda FURCĂMÎNDRĂ