Vulcanul Etna din Italia: Nivelul de vigilenta ridicat de la ‘verde’ la ‘galben’

Nivelul de vigilenţă în jurul vulcanului Etna a fost ridicat de la ‘verde’ la ‘galben’, a anunţat Miercuri Protecţia civilă italiană, în condiţiile îl care colosul a înregistrat în cursul dimineţii explozii puternice, relatează AFP. Ridicarea nivelului de vigilenţă intervine totuşi ca urmare a unei reuniuni de la sfîrşitul săptămînii trecute, după raportarea unei serii de fenomene la vîrful vulcanului. Prin această măsură, supravegherea se intensifică şi este instaurat un canal de comunicare constant între comunitatea ştiinţifică şi Protecţia civilă. „Independent de fenomenele vulcanice locale, vulcanul se află într-o situaţie de dezechilibru potenţial”, a avertizat Protecţia civilă într-un comunicat.

Prima sa erupţie confirmată s-a produs în jurul anului 6000 Î.Hr.

Situat pe insula Sicilia din Italia, în apropiere de orașele Messina și Catania, vulcanul Etna are înălțimea de 3.350 m, fiind cel mai înalt și cel mai activ vulcan din Europa. Se estimează că vulcanul erupe la fiecare 3 luni și că la fiecare aproximativ 150 de ani sunt distruse și localități. Înălțimea sa este controversată, datorită distrugerii parțiale a conului vulcanic la erupții, care au format pînă la 400 de cratere secundare. Aria de acțiune distrugătoare a vulcanului se întinde pe o suprafață de 1.250 km². Cu toate acestea, poalele vulcanului sunt dens populate; acest fapt se explică prin fertilitatea deosebită a solului. Cenuşa vulcanică adusă de erupții a creat un sol adecvat pentru cultivarea viței de vie, a pomilor fructiferi și a măslinilor.

Numele vulcanului provine de la cuvîntul grecesc 'Aitne', care înseamnă 'a arde'. Mai mult de 135 de erupţii au fost înregistrate de cînd scriitorii antici menţionau erupţia din anul 800 Î. Hr. În anul 1169 D. Hr., 15.000 de oameni şi-au pierdut viaţa în oraşul Catania,  care se află la baza vulcanului. În anul 1669, 20.000 de oameni au fost omorîţi. Etna a fost activ timp de 2.5 milioane de ani. A avut cel puţin două centre principale active.

Grecii au creat multe legende despre vulcani. Unele spun că a fost atelierul lui Hefaistos, zeul focului, şi al Cyclopilor. Altele spun că sub vulcan se află aşezat marele Typhon, cutremurînd Pamîntul cînd se mişcă. Poetul antic Hesiod a vorbit despre erupţile vulcanului. Şaptezeci şi una de erupţii au fost înregistrate din 1500, Î. Hr.,  şi pînă la 1669, D. Hr.

În anul 1669, erupţia  a durat din 11 Martie pînă la 15 Iulie. Lava scursă a distrus mai multe  sate şi a acoperit partea de Vest a Cataniei. Muncitorii au încercat să înlăture scurgerile de lavă săpînd nişte diguri mai sus de sat. Aceasta este recunoscută ca fiind prima încercare din istorie de a schimba scurgerile de lavă. În anul 1983, o erupţie a durat aproape patru luni. Autorităţile au folosit dinamită pentru a schimba direcţia lavei.

Etna, alunecînd încet spre mare

Muntele Etna, faimosul vulcan activ din Sicilia, alunecă încet spre Marea Mediterană, cu viteza medie de 14 mm pe an, conform unor măsurători realizate între anii 2001 şi 2012. Mișcarea îi pune în pericol pe cei aproximativ 3 milioane de oameni care trăiesc la poalele sale, informează Live Science.

Vulcanul este în continuare activ, din luna Ianuarie 2017 intrînd într-o fază de erupţie din care a aruncat cenuşă şi lavă. Începînd cu luna Ianuarie a acestui an, vulcanul nu a mai aruncat lavă ci doar cenuşă şi gaze, conform Programului Global de monitorizare a Vulcanismului al Institutului Smithsonian. Vulcanologul John Murray, de la Open University din Marea Britanie şi colegii săi, au publicat un raport în ultimul număr al revistei Bulletin of Volcanology, în care avertizează asupra pericolului reprezentat de alunecarea muntelui Etna spre mare. “Datele geologice indică faptul că astfel de fenomene de alunecare a munţilor vulcanici pot avea efecte devastatoare prin prăbuşirea unor versanţi întregi”, conform lui Murray. Astfel de prăbuşiri sunt rare, dar extrem de devastatoare.

Conform datărilor cu izotopi de carbon, muntele Etna este activ de mii de ani. Prima sa erupţie confirmată, informează Institutul Smithsonian, s-a produs în jurul anului 6000, Î.Hr. Civilizaţiile antice au lăsat informaţii cu privire la erupţiile vulcanului Etna încă din anul 1500, Î.Hr. În prezent Etna este în stare de erupţie, reprezentînd o ameninţare pentru cei aproximativ 3 milioane de oameni care trăiesc pe o rază de 100 de kilometri în jurul său.

Între erupţiile majore, Etna creşte, conform vulcanologilor britanici. Acest proces este legat, în parte de efectul gravitaţiei care dislocă materiale pe pantele abrupte ale vulcanului dar şi din cauza extinderii camerei de magmă a vulcanului cu fiecare erupţie. Senzorii GPS instalaţi pe munte au indicat că această extindere nu este însă simetrică.

Murray şi echipa sa au înregistrat mişcările Etnei dintre erupţii, folosind datele adunate între 2001 şi 2012 de peste 100 de senzori GPS instalaţi pe pantele vulcanului. Numărul exact al senzorilor variază în timp pentru că aceştia sunt primele “victime” pe care le fac chiar şi cele mai mici erupţii, dar în timp, sunt înlocuiţi. Aceşti senzori GPS au indicat faptul că întregul vulcan alunecă spre mare. Rata anuală a deplasării variază între 10 mm şi 17 mm, cu o medie de 14 mm. Patul de rocă pe care se află vulcanul Etna este compus din roci moi şi sedimente. Astfel, întregul munte alunecă pe acest pat de sedimente, fiind pentru prima oară cînd este observat un astfel de fenomen.

“Pentru moment aş spune că nu e nici un motiv de alarmă, dar trebuie să urmărim în continuare acest fenomen, în special pentru a detecta dacă se va produce o accelerare a sa”, a mai declarat vulcanologul britanic pentru BBC. Un proces similar s-a petrecut cu vulcanul Socompa, din Chile, în urmă cu peste 7000 de ani. Vulcanul Colima din Mexic poartă, de asemenea, cicatricile unor uriaşe alunecări de teren pe versanţii săi, conform Institutului Smithsonian.