Coaliţia murdară a lui Erdoğan

O adevărată vînătoare de vrăjitoare a fost iniţiată la ordinul lui Recep Tayyip Erdogan, prim-ministrul Turciei, care este şi preşedintele general al Partidului Dreptăţii şi Justiţiei (AKP). Un mare număr de ofiţeri de poliţie au fost puşi sub arest încă de la apariţia primilor zori ai zilei.

Să spunem lucrurilor pe nume. Această operaţie a fost lansată pentru a transmite un mesaj clar susţinătorilor AKP în preajma alegerilor prezidenţiale, ca o consecutivitate a minciunilor fabricate de Erdogan cu referire la campania sa electorală, mobilizîndu-şi astfel susţinătorii. Aceste minciuni au fost utilizate de judecători pentru a se stabili drept sprijin pentru începerea operaţiunii.

Prin aceasta, Erdogan vrea să arate că acei care nu-l susţin vor fi încătuşaţi şi forţaţi să îngenuncheze. Acest mesaj în acest proces este transmis şi pentru comunitatea care îl susţine pe Fethullah Gülen (celebru predicator şi autor turc, auto-exilat în Pennsylvania, SUA), dar şi altor comunităţi religioase. Această acţiune are drept scop avertizarea tuturor grupurilor susţinătoare pentru Gülen, care are cea mai mare influenţă în Turcia. Încercîndu-se o astfel de compromitere dură, se doreşte ca aceasta să fie receptată drept un semnal clar că aceeaşi soartă le aşteaptă pe toate aceste grupări dacă nu îl urmează pe Erdogan. Erdogan vrea să facă în aşa fel ca celelalte grupări religioase să se închine în faţa lui şi să-i servească drept sprijin în politica sa.

Nu este nevoie de mari eforturi pentru a înţelege cum imaginile publicate ale ofiţerilor de poliţie încătuşaţi sînt văzute şi de structurile grupărilor religioase din Turcia. Aceste grupări, care nu au nici o reacţie faţă de represiune şi încălcarea drepturilor fundamentale, recunosc indirect, de fapt, că au recepţionat mesajul transmis, sugerat de către Erdogan. Unii dintre ei apar în mass-media cu declaraţii pro-guvernamentale şi pro-Erdogan pentru a-şi obţine partea lor de pradă prin expunerea radicală în opoziţie a grupului Gülen. Cu toate acestea, Erdogan nu poate, de unul singur, încătuşa aceşti ofiţeri de poliţie pentru propriile ambiţii şi proiecte politice. Aceste arestări reprezintă reprimarea abuzivă a coaliţiei. Să fim realişti, greşeala acestor poliţişti a fost aceea că au respectat legea şi democraţia, dedicîndu-şi totalmente ataşamentul pentru ţara lor.

„Crimele” ofiţerilor de poliţie care au fost puşi după gratii

Au investigat Uniunea Comunităţilor din Kurdistan (UCK) şi s-au documentat despre legăturile dintre UCK şi MIT (principalul serviciu de informaţii al Republicii Turcia); au dezvăluit că MIT s-a infiltrat în structura şi activităţile UCK, care este responsabil pentru crimele comise printre poliţie, ofiţeri militari şi civili; poliţia, de asemenea, a dovedit că MIT nu a informat departamentul de poliţie despre planurile UCK, şi, prin urmare, nu a reuşit să prevină crimele amintite.

Mai mult decît atît, nici MIT, nici Erdogan nu au negat acest lucru. Premierul Erdogan a afirmat că în spatele structurii care a ucis poliţişti şi ofiţeri militari, dar şi pentru că au fost aduse prejudicii grave printre civili, toate la un loc au putut fi săvîrşite datorită abilităţilor propriei agenţii. El de fapt a şi argumentat că acest lucru este de competenţa unei agenţii.

Într-o ţară democratică, recunoaşterea faptului că structura UCK a ucis ofiţeri militari şi de poliţie şi că agenţia de informaţii de stat a fost conştientă de activităţile şi planurile sale, ar fi stîrnit reacţii puternice şi ar fi dus la demisia administraţiei politice. Cetăţenii Turciei au înţeles că toate acestea se datorează acţiunilor întreprinse de MIT, chiar dacă poliţia şi ofiţerii militari au fost ucişi. Mass-media a trecut sub tăcere această relaţie interesantă, pentru că în mare parte este controlată de către AKP. Poliţia, atunci cînd a efectuat investigaţii în UCK, a provocat reacţia PKK şi a kurzilor care susţin acţiunile, dar a atras, de asemenea, şi furia MIT. Din acest motiv, UCK, MIT şi suporterii lor sînt mulţumiţi de recentele arestări.

Poliţiştii au fost încătuşaţi pentru că au descoperit activităţile celor care au sprijinit ISIL (grupare Jihad, pentru care Guvernul turc este acuzat că o susţine), dar şi ale celor care susţin terorismul prin intermediul operaţiunilor Al-Qaida. Aici mai este vorba şi despre armele confiscate în camioanele din Adana şi care au fost transportate la Al-Qaida. Chiar dacă Erdogan şi susţinătorii săi neagă, adevărul acesta este. Ofiţerii de poliţie care au investigat cazul cu camioanele au fost vizaţi să fie arestaţi din start tocmai din aceste motive.

Au deconspirat organizaţia Tawhid-Salam

Această problemă nu a fost discutată în Turcia sau altă ţară din lume. Erdogan şi susţinătorii săi a vrut să asigure că această problemă a rămas nesoluţionată. Cu toate acestea, se pare că dosarul Tawhid-Salam oferă indicii clare despre faptul că Turcia a abordat Iranul şi nu este în măsură să explice, să justifice sumele mari de bani care provin din această ţară. De exemplu, una dintre persoanele implicate în acest dosar este cel care suplineşte oficiile lui Erdogan. Un deviz de cheltuieli găsit în aceste birouri explică multe lucruri.

De asemenea, chiar şi unele servicii militare ar trebui să fie considerate ca făcînd parte din coaliţia pro-Erdogan, iar asta din cauza operaţiunilor Ergenekon (o reţea pucistă). İlker Başbuğ şi grupul Aydınlık ultra-naţionalist au oferit sprijin necondiţionat pentru această operaţiune.

Cei mai mulţi susţinători ai coaliţiei Erdoğan au ridicat împotriva poliţiei şi un grup de antreprenori din sfera economiei corupte. Acest grup, care a fost extrem şi suspect de interesat de ancheta poliţiei în cazurile de corupţie, a susţinut masiv operaţiunea iniţiată de Erdoğan şi a finanţat mass-media pro-guvernamentală. Ar trebui să se facă o analiză a fiecărui element în parte. Cu toate acestea, lucrurile au ajuns să meargă prea departe. Mai pe scurt, premierul Erdoğan a format o nouă coaliţie pentru viitorul său politic. Nu este greu de prezis direcţia Turciei dacă luăm aminte la această coaliţie, scopul fundamental al acesteia fiind vînătoarea de vrăjitoare.

Traducere de Emke USIV,
pentru Moldova Suverană