VAGIN GUNGUREANU SAU IMPOSTURA JURNALISTICA AGRESIVA LA MOLDOVENI

Gramatica şi cultura nu-s obligatorii pentru cei care-şi spun ziarişti

Aşa cum vă tot spun ori de cîte ori am prilejul, în RM nu afli presă adevărată, independentă şi nici jurnalişti profesionişti în adevăratul înţeles al cuvîntului. De cînd cu explozia internetului şi apariţia blogurilor, orice secătură analfabetă se crede ziarist, iar asta nu doar în RM, ci şi în cam toate ţările cu acces la internet. Analfabetismul agresiv, însă, se manifestă cu precădere în primitivismul civilizator din statele ex-comuniste. În ţările cu tradiţii democratice, această „plebee bloggeristă” este mai responsabilă, mai respectoasă cu limba în care scriu. În RM situaţie este cea mai jalnică, iar asta deoarece cetăţenii acestui stat nu au o limbă a lor pe care s-o cunoască, s-o vorbească şi în care să scrie cît de cît corect din punct de vedere gramatical. Dar ce să mai vorbim în condiţiile în care chiar şi vreo trei sferturi din membri Uniunii Scriitorilor nu cunosc gramatica elementară a limbii în care spun că scriu, cea română!? Spre edificare, recomand oricărui român răbdător să citească mediocrul roman „Temă pentru acasă”, ca să înţeleagă mai bine cum sînt abrutizaţi intelectual elevii şi studenţii obligaţi de profesorii lor să-l citească. Dar să revenim la pretinşii jurnalişti moldoveni!

Aproape toţi dintre ei dobîndesc această calificare printr-o fraudă sau semi-fraudă, iar alţii şi-o asumă cu de la sine putere. Există o puzderie de facultăţi de jurnalistică în condiţiile în care ziarele le numeri pe degete, iar posturile de radio şi de televiziune, totuşi, sînt relativ limitate. Uneori am senzaţia că nu există facultăţi de jurnalistică doar la Universitatea de Medicină, la Institutul Oncologic şi la Mitropolia Moldovei.

Ca o regulă generală, jurnalistul este tipul de tîrfă perfectă, adică de lux. În RM există cîteva astfel de tîrfe perfecte, numai că sînt de origine română, iar Cristian Tabără ştie la ce mă refer. Jurnaliştii locali, însă, preferă să se prostitueze prin TIR-urile şoferilor politic şi ale mafioţilor şi, în general, la margine de drum şi prin bodegi puturoase.

Aici obrăznicia golănească este confundată cu impetuozitatea totuşi elegantă şi autorizată a unui ziarist autentic. Cred că RM este singura ţară din lume în care există aşa-zişi ziarişti a căror unică vocaţie este aceea de a cerşi pumni, bătăi de la cei pe care îi abordează sfidător, provocator. Primul care mi-a produs vomă din această pricină este un anume Voleg Bergma, care şi trăieşte din procesele intentate celor pe care tot el îi provoacă. Justiţia golanilor de presă!

Acum la modă este un anume Vagin Gungureanu. Din cîte înţeleg, individul cam vrea să-i fie pe plac patronului mediatic Vladimir Plahotniuc. Nu-mi este greu să-mi imaginez că dl Plahotniuc habar nu are de existenţa acestui individ sau a bloggerului din flori Pictor Michiduş. Ţinînd seamă de acurateţea cu care îşi gestionează afacerile mediatice, proiectele politice şi acţiunile umanitare, sîntem convinşi că s-ar delimita drastic de băloşeniile publicistice ale unora ca Vagin Gungureanu, Pictor Michiduş sau a bloggerilor analfabeţi care-şi publică tot felul de inepţii pe portalul Vox Publica.

Este o contradicţie flagrantă, violentă şi sfidătoare să-l vezi pe Cristian Tabără, un om extrem de cult, un bun profesionist şi o tîrfă publicistică românească de lux, vorbind de la egal la egal cu analfabeţi primitivi şi agresivi ca Vagin Gungureanu sau Pictor Michiduş.

Acest Vagin Gungureanu, care deşi spune că ar fi jurnalist nu are totuşi o profesie calificată, s-a specializat în provocator la adresa fraţilor Andrei şi Vasile Năstase, lideri ai partidului şi Platformei Civice „DA”. Oricît nu aş fi de acord cu aceşti lideri, cu incoerenţele şi obiectivele lor politice, consider că ar fi sub demnitatea mea profesională şi umană să-i provoc aşa cum o face acest vagin Gungureanu. L-am văzut pe acest individ cum, practic, se tăvălea pe jos doar cînd respira spre el Vasile Năstase, văitîndu-se că a fost lovit. Dacă dl Plahotniuc ar şti că o astfel de lătură publicistică acţionează şi în numele său, cred că ar trimite femeile de serviciu să-l alunge tocmai de la mitingurile sau conferinţele de presă ale acestor doi lideri.

Pretinzînd că se teme că viaţa îi este pusă în pericol de către fraţii Năstase, la o conferinţă de presă, estropiatul provocator s-a prezentat îmbrăcat cu o vestă antiglonţ şi cu o cască de blindaj pe scăfîrlia lui de bibilică. Se pune întrebare: de unde şi-a procurat acest echipament, cu ce bani şi cum de l-a găsit pe măsura pipernicitei sale făpturi? Despre problemele pe care Vagin Gungureanu le are cu alcoolul şi cu neputinţa de a-şi isprăvi vreo şcoală superioară vom vorbi, dacă va fi cazul, altădată. În concluzie, consilierii extrem de atenţi şi profesionişti ai d-lui Vladimir Plahotniuc ar trebui să-l înştiinţeze despre astfel de abuzuri mediatice săvîrşite în numele său şi să se delimiteze dur de ele. Domnia sa vrea să făurească o ţară stabilă economic, politic şi social, iar astfel de derapaje primitive îi impietează grav imaginea de binefăcător.

„Temă pentru acasă” dată jurnaliştilor moldoveni pro-români

România politică a lui Liviu Dragnea şi Victor Ponta sprijină activ actuala guvernare de la Chişinău, inclusiv prin perspectiva acordării împrumutului salvator de 150 de milioane de Euro. Sprijinind guvernare în astfel de momente cruciale ale supravieţuirii ei, înseamnă că îi poate pune şi o serie de condiţii de la care actuala majoritate parlamentară de la Chişinău nu se poate eschiva. Dintotdeauna, pe politicienii de la Bucureşti i-a durut în fund de faptul că în Constituţia RM este stipulat că limba de stat se numeşte moldovenească, nu română. De ce acum, cînd are posibilitatea să constrîngă majoritatea parlamentară de la Chişinău ca să modifice Constituţia în sensul dorit, Bucureştiul nu mai cere legiferarea constituţională a limbii române, aşa cum se pare că i-a cerut-o lui Alexandru Tănase de la Curtea Constituţională?

Nu-i greu să bănuim că Bucureştiul nu cere acest lucru pentru că nu-i interesat, păstrînd această pretenţie ca o rezervă de viitoare conflicte politice cu alte guvernări pe care nu le va mai controla. O să vedeţi că cel mai tîrziu în 2018, cînd Stînga va veni la Putere, limba română şi istoria românilor vor deveni iarăşi subiecte de dispută politică şi interetnică. Care-i părerea jurnaliştilor moldoveni cu ziua?

Octavian CĂTANĂ