După ce grecii au respins prin referendum acordul propus de creditorii internaţionali, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a convocat un summit extraordinar al zonei euro pentru marţi, 7 iulie, la ora 16:00 GMT.

Anterior, preşedinţia franceză a anunţat că o astfel de reuniune a fost solicitată de preşedintele francez Francois Hollande şi de cancelarul german Angela Merkel, care au avut o convorbire telefonică după aflarea primelor rezultate ale referendumului din Grecia.

Cît despre Comisia Europeană, aceasta a anunţat duminică seară că «respectă» rezultatul referendumului din Grecia, iar preşedintele acestei instituţii, Jean Claude-Juncker, va avea luni consultări cu Donald Tusk, cu şeful Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, şi cu preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, iar marţi va rosti un discurs în faţa Parlamentului European.

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, este unul dintre puţinii oficiali din Europa care au exprimat o opinie duminică seară, după aflarea rezultatelor referendumului. «Trebuie să respectăm suveranitatea şi voinţa grecilor, exprimată astăzi la referendum», a spus el într-o declaraţie televizată, în care a cerut guvernului de la Atena «să facă în orele următoare propuneri cu sens şi constructive, care să permită reluarea negocierilor, altfel vom ajunge într-un moment foarte greu, sau poate chiar dramatic».

«Grecii au spus «Nu», dar 18 membri ai zonei euro au căzut de acord asupra propunerilor pentru care grecii au spus «Nu». Aceasta este democraţia în Grecia (...), dar guvernele şi parlamentele democratice din alte ţări au altă părere», a adăugat Schulz.

Acum totul depinde de propunerile care vin din Grecia, a mai spus preşedintele PE, care a propus ca la summitul de marţi al zonei euro să se discute şi un program de ajutor umanitar pentru Grecia, avînd în vedere faptul că situaţia populaţiei acestei ţări devine mai dificilă pe zi ce trece. În acest context, el l-a criticat pe ministrul grec de finanţe, Yanis Varufakis, care a promis că, în pofida crizei de lichidităţi, băncile se vor redeschide. «Oamenii de rînd, pensionarii, bolnavii sau copii nu trebuie să plătească preţul» pentru această situaţie «dramatică», a conchis Schulz.

La rîndul său, preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a declarat că rezultatul referendumului din Grecia este «foarte regretabil pentru viitorul» acestei ţări, a cărei economie are nevoie de «măsuri dificile şi de reforme care sînt inevitabile». «Nu vom aştepta iniţiative din partea autorităţilor» de la Atena, a mai spus preşedintele Eurogrupului, instituţie care va avea de asemenea o reuniune extraordinară înaintea Consiliului European de marţi.

Grecia, între rămînerea în zona euro şi revenirea la drahmă

Votul negativ dat duminică de greci acordului cu creditorii internaţionali aduce în discuţie eventualitatea ieşirii Greciei din zona euro, un scenariu pe care creatorii monedei comune europene nu şi l-au imaginat vreodată.

«Există argumente pro şi contra legalităţii unui Grexit (ieşirea Greciei din zona euro)», au declarat pentru agenţia EFE surse comunitare, ce menţionează că o asemenea posibilitate nu este prevăzută în tratatele europene, dar acestea nici nu prevăd explicit că apartenenţa unei ţări la zona euro este ireversibilă, deşi proiectul monedei comune este precizat în tratate ca fiind unul ireversibil. De asemenea, posibilitatea unei excluderi din zona euro nu este prevăzută nici măcar în situaţia în care împotriva unei dintre ţări au fost instituite sancţiuni pentru deficit excesiv.

În practică, dacă o ţară din zona euro, intrată în incapacitate de plată, rămîne fără acoperirea Băncii Centrale Europene (BCE), cum s-ar putea întîmpla cu Grecia, atunci aceasta ar fi obligată să introducă în circulaţie temporar sau definitiv o monedă naţională, pentru a-şi salva sistemul bancar. Dar nici la acest capitol nu există prevederi legale cu privire la modalităţile de acţiune şi nici cu privire la drepturile şi obligaţiile reciproce dintre această ţară şi ceilalţi membri ai zonei euro.

Premierul grec Alexis Tsipras consideră referendumul de duminică drept un mijloc de a obţine mai multă forţă de negociere în faţa creditorilor internaţionali, mulţi oficiali europeni afirmă că votul pentru «Nu» echivalează cu ieşirea din clubul monedei unice.

Chiar dacă alegătorii greci nu au luat în seamă această ameninţare cînd au votat, ea a devenit acum o temă principală de dezbatere pentru Uniunea Europeană, ce trece odată cu acest referendum prin cea mai severă criză de la crearea sa şi care este agravată în plus de diviziunile interne.

«Mulţi au mizat pe raţionalitatea procesului şi au luat dorinţele lor drept realităţi», sperînd că în final grecii vor vota «Da», declară Nicolas Veron, economist la centrul european de studii Bruegel. În opinia sa, pentru a evita o catastrofă financiară ce ar împinge şi mai puternic Grecia către ieşirea din zona euro, statele Eurogrupului vor mai da o şansă negocierilor cu Atena, deşi, într-o primă reacţie după aflarea rezultatelor referendumului, vice-cancelarul german Sigmar Gabriel a apreciat că astfel de negocieri au devenit acum «greu de imaginat». «Dar aceasta chiar va fi ultima şansă şi mai rămîne foarte puţin timp» pentru a o valorifica, anticipează expertul citat.

În schimb, alţii consideră că UE trebuie să se pregătească pentru revenirea Greciei la drahmă. «De ce să continuăm să procedăm ca şi cînd nu s-ar întîmpla nimic şi să pierdem vremea în timp ce există riscul unui dezastru social?», se întreabă Pieter Cleppe, expert la centrul de analiză Open Europe.

Există în plus şi guverne, mai ales în partea de nord a blocului comunitar, cum ar fi cele din statele baltice şi Finlanda, care cred că zona euro va funcţiona mai bine fără Grecia, subliniază economista franceză Anne-Laure Delatte, adăugînd că aceeaşi presiune vine şi din partea populaţiei unor ţări, cum este cazul electoratului conservator german, care nu mai vrea să contribuie la împrumuturile acordate Greciei.

Totuşi, în sprijinul evitării pe cît posibil a ieşirii Greciei din zona euro vin şi argumente ce ţin de incertitudinea asupra implicaţiilor economice şi geopolitice ale unui Grexit, precum şi presiunea SUA, «care doresc să se evite cu orice preţ o nouă criză financiară», mai remarcă Anne-Laure Delatte. În plus, acceptarea unui Grexit va da apă la moară euroscepticilor, precum Marine Le Pen şi Nigel Farage, care au văzut deja în rezultatul referendumului grec o victorie în faţa «dictatelor europene».

Totuşi, «coşmarul arhitecţilor monedei euro, acela că o ţară ar putea părăsi acest club, pare acum un scenariu realist», a scris duminică pe Twitter unul dintre reprezentanţii nucleului dur al adversarilor rămînerii Greciei în zona euro, ministrul slovac de finanţe, Peter Kazimir.

Însă «liderii europeni nu vor dori să deschidă Cutia Pandorei», apreciază Pascal Delwit, profesor de ştiinţe politice la Universitatea liberă din Bruxelles. «Odată ce s-a creat un precedent, nu se mai poate spune «niciodată» (...) şi riscul este să pierdem şi firava creştere economică pe care o vedem de cîteva luni», adaugă acesta, avertizînd totuşi că o astfel de opinie reprezintă «un punct de vedere raţional», iar criza greacă nu i-a lăsat impresia că raţiunea prevalează de fiecare dată.

Varoufakis a demisionat

Ministrul grec de finanţe, Yanis Varoufakis, şi-a anunţat luni dimineaţă demisia, la o zi după victoria categorică a taberei «Nu» la referendumul privind propunerile creditorilor internaţionali, oficialul explicînd că decizia sa este menită să faciliteze ajungerea la un nou acord.

«La scurt timp după anunţarea rezultatelor referendumului, am fost informat despre o anumită preferinţă a anumitor membri ai Eurogrupului şi a unor «parteneri» asociaţi (...) faţă de «absenţa» mea la reuniuni, o idee pe care primul ministru (Alexis Tsipras) o consideră potenţial utilă pentru obţinerea unui acord. Din acest motiv, părăsesc Ministerul de Finanţe astăzi», a scris Yanis Varoufakis, pe blogul său.

«Marea legitimitate adusă guvernului nostru» trebuie să fie «investită imediat într-un DA pentru o soluţie adecvată», a adăugat Varoufakis, lansînd un apel la un acord care să cuprindă «o restructurare a datoriei, mai puţină austeritate, o redistribuire în favoarea celor mai vulnerabili şi reforme reale».

«Consider de datoria mea să-l ajut pe Alexis Tsipras să exploateze, aşa cum consideră potrivit, capitalul pe care grecii ni l-au acordat prin referendumul de ieri. Iar eu voi purta dezgustul creditorilor cu mîndrie», a mai scris ministrul grec.

Pe fondul relaţiilor deja extrem de reci, Varoufakis i-a înfuriat şi mai mult pe partenerii europeni la sfîrşitul săptămînii trecute, acuzîndu-i pe creditori de «terorism» şi de intenţia de a-i «umili pe greci».

Potrivit AFP, euro s-a redresat punctual faţă de dolar pe pieţele asiatice la începutul după-amiezii, după anunţul demisiei ministrul de finanţe elen. Către ora 14.30 (05.30 GMT) la Tokyo, euro valora 1,1088 dolari, faţă de 1,1027 puţin mai devreme, după care a coborît, în minutele următoare, la 1,1056 dolari.

Sursa: Agerpres