Joi, 4 iulie, în cadrul unei conferințe de presă, Eduard Harunjen a refuzat să răspundă la întrebările jurnaliștilor referitoare la eventuala demisie a acestuia din funcția de procuror general.

Eduard Harunjen a refuzat să comenteze declarațiile lui Igor Dodon referitor la faptul că, dacă nu-și va prezenta demisia în cel mult o săptămînă, președintele promite „alte acțiuni”. Mai exact, ar putea fi modificată Legea cu privire la Procuratură, astfel încît acesta să fie dat afară.

”Eu niciodată, cît voi fi în funcție publică, nu voi comenta nicio declarație care vine din zona politicului”, a declarat Eduard Harunjen într-o conferință de presă.

Acesta a luat apă în gură cînd a fost întrebat de jurnaliști dacă intenționează să își prezinte demisia în viitorul apropiat sau nu.

”Eu am opinia mea, conștiința mea, sugestiile mele pe care nu le fac acum publice”, a precizat procurorul general.

Anterior, președintele Igor Dodon a făcut următoarele declarații în cadrul unei emisiuni televizate.

„Trebuie de clarificat cu Procuratura. Am spus-o: nu punem ultimatum sau condiții. Dar dacă în 5-6 zile nu vom vedea demisia procurorului general, va trebui să modificăm legea și să mergem pe o cale agresivă. Nu vreau să ating Legea Procuraturii, sincer vă spun, dar dacă va trebui și ei se vor ține cu mîinile și cu picioarele în speranța că va veni Plahotniuc peste vreo două luni și îi va mîngîia pe cap că au ținut apărarea, nu vom permite. Cred că de săptămîna viitoare vom începe alte acțiuni”, a declarat Igor Dodon.

Eduard Harunjen a declarat anterior că nu-și va prezenta demisia. El spunea că o eventuală plecare a sa din funcție ar fi posibilă doar în condițiile în care s-ar opera anumite modificări la actuala legislație. Potrivit legii în vigoare, procurorul general poate fi eliberat din funcție înainte de expirarea mandatului de către președintele țării, în cazul:

• depunerii cererii de demisie;
• aplicării sancțiunii disciplinare de eliberare din funcția de procuror în momentul în care aceasta a devenit irevocabilă;
• înscrierii în calitate de candidat pe lista unui partid politic sau a unei organizații social-politice în alegeri pentru Parlament sau pentru autorităţile administrației publice locale;
• în care rămîne definitiv actul prin care se constată starea sa de incompatibilitate sau încălcarea unor interdicții (în baza unei hotărîri judecătorești irevocabile sau a unei hotărîri a Consiliului Superior al Procurorilor);
• în care este considerat ca fiind inapt din punct de vedere medical pentru îndeplinirea atribuțiilor sale;
• refuzului de a fi supus verificării în temeiul Legii nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice;
• stabilirii, prin actul de constatare rămas definitiv, a încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese;
• nedepunerii declarației de avere și interese personale sau refuzului de a o depune, în condițiile art. 27 alin. (8) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate;
• dispunerii de către instanța de judecată, prin hotărîre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate.

Sursa: sputnik.md