Dualitatea Puterii din 7-14 Iunie – apogeul şi apusul uzurpatorilor!

După cum probabil unii cunoaşteţi, Procuratura Generală a deschis un dosar penal privitor la uzurparea Puterii în Stat de către fosta guvernare PDM controlată de către Vladimir Plahotniuc. Suspect ni se pare faptul că referirea la uzurparea Puterii în Stat cuprinde doar perioada 7-14 Iunie, cînd a existat dualitatea puterii – Guvernul Pavel Filip a refuzat să cedeze atribuţiile Puterii noului Guvern legal constituit al Maiei Sandu. Comentatorii şi juriştii rămaşi credincioşi încă vechiului sistem mafiot încearcă să speculeze în fel şi chip pentru a demonstra că refuzul Guvernului Filip de a ceda Puterea a fost unul legal. În acest sens, ei fac trimiteri la „celebrele” Hotărîri ale foste Curţi Constituţionale (CC) din 7-9 Iunie.

Toţi aceşti susţinători îmbătrîniţi ai vechiului sistem trec voit cu vederea realitatea că fosta CC a fost părtaşă directă a uzurpării Puterii în Stat. CC de atunci intră, de asemenea, sub incidenţă penală, indiferent de faptul că pe 15 Iunie şi-a anulat propriile-i Hotărîri, ulterior demisionînd. Fundamentală este, însă, Decizia Comisiei de la Veneţia pe aceste fapte, care, altfel spus, sună ca o sentinţă şi confirmă complicitatea CC la uzurparea Puterii în Stat. Printre altele, fără să intrăm în amănuntele constatărilor, Comisia de la Veneţia a stabilit că:

-         CC a ignorat Constituţia, a calculat greșit termenul în care urma să fie învestit un nou Guvern, și-a sfidat propriile proceduri și nu avea nici un temei constituțional să decidă dizolvarea Parlamentului în perioada 7-8 Iunie, întrucît ultima zi pentru învestirea noului Guvern era 9 Iunie. Respectiv, „învestirea Guvernului Maia Sandu, la 8 Iunie, a întrunit termenul legal”.

-         Drepturile procedurale ale Președintelui și Parlamentului au fost grav afectate de viteza cu care Curtea a decis asupra unor cazuri foarte sensibile, cu repercusiuni semnificative asupra instituțiilor statului. Nici Președintele, nici Parlamentul nu au fost reprezentați și nici nu au avut șansa de a-și prezenta argumentele în fața CC

-         există motive serioase pentru a conchide că Decizia CC de suspendare temporară a Preşedintelui și numirea primului-ministru (Pavel Filip; n. red.) ca președinte interimar pentru semnarea decretului de dizolvare a Parlamentului în locul șefului statului nu a fost fundamentată pe Constituția Republicii Moldova.

-         Învestirea Guvernului Maia Sandu la 8 Iunie a întrunit termenul legal.

Demnă de reţinut este şi următoarea constatare: „Într-un stat guvernat de statul de drept, organele constituționale merită respect instituțional, dar este esențial ca acestea să ia decizii în limitele responsabilității lor. Dacă acest lucru nu este respectat, puterea instituțiilor de stat poate fi subminată în mod grav, iar funcționarea democratică a instituțiilor statului este compromisă iremediabil. Numai în mod excepțional, în astfel de cazuri, Comisia de la Veneția va accepta să evalueze judecățile constituționale”, precizează experții Comisiei de la Veneția.

Pînă aici totul este clar, însă Plahotniuc a uzurpat Puterea în Stat, sub umbrela politică a PDM şi în complicitate cu CC, Procuratură, Justiţie, SIS, MAI şi celelalte instituţii ale Statului, încă în 2016, imediat după învestirea Guvernului Filip. Aici nu este vorba despre „abuzuri politice uzuale şi inevitabile” ale unei guvernări oarecare, ci de o uzurpare tiranică a Puterii în Stat. Probele acestei crime ar încăpea în chintale de dosare penale.

De ce Procuratura, dacă vrea dreptate pînă la capăt, nu instrumentează uzurparea Puterii în Stat în toată desfăşurarea ei? Se teme cumva Procuratura de „rămăşiţele încă puternice” ale sistemului mafiot şi le protejează prin omisiune? Există cumva precauţii de neiertat dar asumate voluntar, din instinct de autoconservare sau timorare, că un astfel de demers penal i-ar putea deranja pe partenerii externi ai ţării pentru că ar fi colaborat şi dialogat cu un Guvern uzurpator? Ar fi gratuită o astfel de justificare în condiţiile în care Statul mafiot a fost condamnat de UE şi cam toţi partenerii externi, cu excepţia României, bineînţeles.

Oare Procuratura Generală nu iniţiază cercetări penale privind uzurparea Puterii în Stat încă de la învestirea Guvernului Filip din cauză că vrea să protejeze România? Se ştie că România, la nivel guvernamental, a fost complicele cel mai activ al Statului mafiot uzurpat de către Plahotniuc pînă în ultima clipă. Acum România este complice cu acel trecut, dar şi cu „rămăşiţele” Sistemului Plahotniuc, pe care le vrea protejate.

În loc de concluzie, întrebăm: Nu este cercetată penal uzurparea Puterii în Stat încă de la începuturi pentru că există influenţe româneşti, există teama că România ar fi nevoită să-şi recunoască complicitatea activă cu uzurpatorul protejat de Bucureşti de circa două decenii? Sau de dragul unor noi împrumuturi care, desigur, vor fi condiţionate sentimental de Bucureşti. Astfel, în curînd noua guvernare de la Chişinău va lua şi ea un împrumut de 150.000.000 de Euro de la România. La fel ca guvernul Filip. Prin urmare, Bucureştiul nu va plînge mult timp după Plahotniuc. Vor alege altă mangafa politică care va administra R. Moldova ca şi pînă acum. Nu detronarea lui Plahotniuc a fost problema. Ci înlăturarea administrării securistice a R. Moldova de la Bucureşti. Restul să ne explice cei care cunosc problema mai bine decît noi, dar tac. Pentru că Ţuţu a plecat, dar Chifu şi Tabără nu.

Mihai CONŢIU