Paradoxuri de care rîd broaştele, oile şi rîmele. RM, paradis fiscal

Măi, fraţilor, nu că sînt şi eu de faţă, dar tare îmi place să cred că nu sînt chiar aşa de prost, aşa cum arată figurile ălora care, pe posturile de televiziune, spun că votul uninominal este mai bun decît Viagra, decît un salariu lunar de 5.000 de euro sau decît Ghimpu la frac îmbrăcat după ce a ieşit din grajdul în care a rînit bălegarul lăsat de Chirtoacă.

Ca să înţelegeţi mai bine că Republica Moldova a fost condamnată să se „zbată în zbatere” la infinit, uitaţi-vă numai la muianele ăstora care, se înţelege că nu de pomană, cotcodăcesc în favoarea votului uninominal din spatele camerelor de luat vederea ale televiziunilor. De interpreţii care cîntă cu gura pentru că Plahotniuc le-a băgat în gură…, nu vorbesc, dar ce să zicem despre „celebrul unionist” Nicolae Dabija, „care cîntă uninominalul cum făcea cu cincinalul, pe vremea URSS”?

Dacă e să-i recunoaştem un merit lui Plahotniuc, apăi acela este, din auzite, că plăteşte bine. Excelent, zic eu, dar cît să te prostituezi pentru bani, mai ales atunci cînd nici nu prea mori de foame? Animalele unioniste sau proeuropene uită că acest experiment electoral a fost un eşec de proporţii în România, dar recurg la amnezie de dragul unor bani scîrbavnici. Îi doare în fund pe ei de moldovenii cei mulţi, pentru ale căror interese spun că luptă! Cum alde Dabija au eşuat cu unionismul, la fel vor eşua şi cu uninominalul, dacă va fi legiferat. Fiţi siguri că şi atunci, adică după, la fel de fără de ruşine, vor găsi justificări „digerabile” pentru ignoranţi!

Marile ticăloşii pentru care este „ambalat” uninominalul

Aici, în egală măsură, mă adresez şi proştilor şi profitorilor! În primul rînd, avem de-a face cu un paradox posibil doar într-un trib preistoric sau într-o ţară condusă de criminali: iniţiativa privind uninominalul îi aparţine unui individ, Vladimir Plahotniuc, care, „uninominal vorbind”, nu l-ar alege nici dracu’ înveşmîntat în pielea goală. Ştim bine că PDM este un partid care, la viitoarele alegeri în sistemul electoral actual, nu ar intra în Parlament nici dacă i-ar satisface erotic pe Iulian Chifu sau Cristian Tabără din tabăra României. Tot în acest context, „uninominal vorbind”, Plahotniuc nu ar fi ales deputat decît doar dacă şi-ar plăti cu o sută sau o mie de euro fiecare vot. De fapt, el nici nu are nevoie de mandatul de deputat, ci doar de maimuţoii pe care urmează să-i controleze în viitorul Parlament! Acum pricepeţi/percepeţi de ce Plahotniuc vrea uninominalul?

Acum o să vă spun, informat bine fiind, de ce uninominalul lui Plahotniuc este susţinut şi de… alte forţe, cărora le-a cam dat-o în barbă comunicatul dur al PPE şi ALDE! Republica Moldova a lui Plahotniuc, dragii mei, nu mai este ţara totuşi nemafiotizată de pe vremea lui Voronin, care era sub călcîiul acestuia fără s-o transforme în „spălătorie de bani”, iar asta pentru că a devenit un paradis fiscal ideal pentru toţi infractorii din toate colţurile lumii, iar aici este vorba despre politicieni, mafioţi şi alţii, care preferă RM întrucît aici orice infracţiune bancară, fiscală, investiţională etc. este protejată de către o „justiţie controlată de către Plahotniuc”, stăpînul neoficial al RM SRL.

Pentru cine nu-i prost de-a binelea, voi încerca să argumentez cum sînt prostiţi moldovenii ca să uite de furtul miliardului la fel cum au uitat de crima din Pădurea Domnească, de atacurile de tip rider asupra sistemelor bancare şi de asigurări etc. ca să vedeţi cum le-o trage Plahotniuc la toţi!

Recent, autorităţile abilitate din Republica Moldova au cerut ajutorul FBI din SUA în investigarea beneficiarilor tranzacţiilor frauduloase de aproximativ 20 de miliarde de dolari din Rusia, bani spălaţi prin intermediul unor decizii ale instanţelor din Republica Moldova, în aşa-numitul dosar „Laundromat”, care impune colaborarea cu mai multe state. Cu ochii cît sarmaua sau găluşca, moldoveanul a avut orgasm în faţa „sabiei dreptăţii” a Justiţiei lui Plahotniuc. A uitat că nevasta sa aşteaptă altceva de la el, că pruncii plîng de foame, dar stă cu ochii beliţi pe televizor din cauză că trăieşte într-o ţară mîndră, care luptă cu corupţia, iar furtul miliardului, nu-i aşa?, este un mărunţiş!

Scriam, mai devreme, dragii mei, că Republica Moldova nu mai este ţara totuşi nemafiotizată de pe vremea lui Voronin, iar asta în contextul în care, amintit mai devreme, această ţară a devenit un paradis fiscal ideal pentru toţi infractorii din toate colţurile lumii. Se construiesc într-o veselie blocuri locative, sedii de firme în care nu sînt firme, se achiziţionează terenuri, maşini de lux, se privatizează întreprinderi falimentare, se înfiinţează SRL-uri fantomă şi fără capitaluri sociale consistente (la fel cum a fost cazul parcărilor din Chişinău) şi multe altele despre care nu pot vorbi pentru că deja mi-am tras fermoarul de la gură, dar nimeni nu ştie de unde au capitaluri investiţionale aceste societăţi, care, ulterior, în regula „sacră a spălărilor de bani”, sînt revîndute pentru… legalizarea unor averi impresionante!

Aici trebuie să intervină UE! Aici trebuie să scotocească PPE ALDE, FMI, BEI etc.!!!

Mihai CONŢIU