UNA CALDĂ, DINSPRE APUS, ALTA RECE, DINSPRE RĂSĂRIT

Europa a scăpat de recesiune, Rusia de abia se îndreaptă spre declin

Autor: Vlad LOGHIN

Chiar şi liderii grupului G20, din care fac parte statele dezvoltate şi cele cu pieţe emergente, care s-au reunit săptămîna trecută la Sankt Petersburg, Rusia, au căzut de acord că Europa a ieşit din recesiune. Economiile celor 15 state din uniunea monetară au crescut cu 0,3% în perioada aprilie-iunie faţă de trimestrul anterior, în timp ce la nivelul întregii Uniuni Europene, avansul a fost de 0,4%, arată datele Eurostat. Portugalia a înregistrat cea mai bună creştere a PIB în perioada analizată, de 1,1%, în timp ce la polul opus s-a situat Cipru, a cărui economie s-a contractat cu 1,4%.

Mare parte din performanţa econo­miilor europene s-a datorat exporturilor, care au înregistrat un salt de 1,6% în zona euro şi de 1,7% în UE, după ce în trimestrele anterioare vînzările către state terţe scăzuseră cu 1% şi, respectiv, 0,6%. În acelaşi timp, o relaxare a politicilor de austeritate s-a tradus într-o contribuţie pozitivă a cheltuielilor guvernamentale, precum şi printr-o creştere trimestrială a cheltuielilor gospodăriilor, ceva nemaiîntîlnit pînă acum de la sfîrşitul lui 2011.

Mai mult ca atît, economiştii se aşteaptă acum ca recuperarea economică să continue în al treilea trimestru al anului. Cu atît mai mult cu cît, sondajele au evidenţiat un optimism în creştere al mediului de afaceri. August a fost cea mai bună lună din ultimii doi ani pentru companiile din zona euro, indicatorul privind comenzile noi crescînd pentru prima oară din iulie 2011, potrivit unei analize a firmei de cercetare Markit. „Regenerarea zonei euro pare din ce în ce mai cuprinzătoare, pe măsură ce tot mai multe sectoare şi state îşi revin din recesiune“, a arătat Chris Williamson, economist-şef la Markit.

Dimpotrivă, economia Rusiei, care multă vreme a fost unul dintre motoarele creşterii economice în lume, a servit drept refugiu pentru migranţi şi mărfurile noastre care nu şi-au aflat locul în Europa cuprinsă de recesiune, spun experţii, se îndreaptă spre declin. Mai grav, sugerează aceştia, puterea de la Kremlin nu dă semne că ar şti ce să întreprindă pentru a lupta cu recesiunea. Unul dintre ei, Serghei Aleksaşenko, fost viceguvernator al Băncii Centrale a Federaţiei Ruse, acum director al departamentului de investigaţii macroeconomice al prestigioasei Şcoli Superioare de Economie din Moscova, susţine că economia acestei ţări s-a contractat atît în trimestrul I, cît şi în trimestrul II al anului curent cu 0,1- 0,3 la sută. Ei şi dacă căderea din primele trei luni nu surprinde pe nimeni, pentru că e ceva obişnuit, apoi descreşterea din trimestrul II vorbeşte că economia de la Răsărit intră într-o zonă de turbulenţe.

Însă, potrivit Bloomberg, indicatorii înregistraţi în prima jumătate a anului, aşa cum arată ei, nu sînt cei mai răi. Pentru că situaţia economiei ruseşti este influenţată pozitiv de amploarea proiectelor gigantice în sfera construcţiilor derulate cu ocazia Olimpiadei de iarnă de la Soci din 2014, în care s-au investit aproape 50 miliarde de dolari SUA. Însă, de îndată ce Jocurile olimpice se vor încheia, acest factor stimulator va dispărea.

De fapt, nici chiar la momentul de faţă economia Rusiei nu se poate lăuda cu afluxuri mari de finanţe. Astfel, investiţiile companiiilor private, mari şi mijlocii, s-au micşorat în prima jumătate a anului cu 6,3 procente faţă de perioada respectivă a anului trecut. Datele Ministerului rus al Dezvoltării Economice arată că, anual, din ţară se scurg aproape 50 miliarde de dolari SUA cu titlul de capital privat.

Cererea scăzută pe pieţele internaţionale afectează sectorul materiilor prime care reprezintă tradiţional principala sursă de creştere a economiei din Est. Acum ceva vreme, compania “Rusal”, unul dintre coloşii economiei ruseşti, a anunţat că închide patru întreprinderi pînă costul unei tone de aluminiu nu va depăşi 2400 de dolari SUA. La fel, companiile oţelului şi din industria cărbunelui îşi îngustează activitatea, în timp ce producătorii de îngrăşăminte se pregătesc să aibă de furcă cu cu urmările războilui preţurilor care a izbucnit pe glob.

Deocamdată, se menţin preţurile la gaze, care asigură jumătate din veniturile obţinute din exporturi. Dar, nici în acest domeniu nu este chiat atît de liniştit. Or, compania monopolist “Gazprom” este implicată în mai multe dosare de judecată din Europa. Partenerii îi cer să renunţe la metoda ei de stabilire a preţurilor la gaze în funcţie de cele la petrol, ceea ce ar putea să conducă la scăderea veniturilor din exporturi. Deja s-a anunţat că o companie germană din domeniul energetic a cîştigat procesul cu “Gazprom” într-o instanţă de judecată din Viena.

Observatorii străini au remarcat că autorităţile ruseşti se fac că nu văd alunecarea economiei lor spre recesiune. Banca Centrală menţine rata creditelor, iar “locatarii” Kremlinului, practic, nu vor să plece urechile la îndemnurile de îmbunătăţire a mediului rusesc de afaceri. Drept rezultat al încercării de-a elibera din închisori aproape 300 mii de antreprenori, condamnaţi pentru ilegalităţile în sfera comercială, s-a reuşit amnistierea a doar 10 mii de persoane. Cîtă vreme, constată experţii, simptomele recesiunii vor fi ignorate, problemele fundamentale, care au condus la declin, se vor adînci.