Politicienii Germaniei şi-au pierdut răbdarea cu derivele autoritare ale lui Erdogan şi ameninţă voalat Turcia cu sancţiuni economice

În timp ce se pregăteşte de un război comercial cu SUA, Berlinul face prima sa mutare într-un posibil război economic cu Turcia. Luni de zile tensiunile diplo­ma­tice dintre Germania şi Turcia, aliaţi în NATO, s-au acumulat, iar în ultimele zile situaţia s-a agravat rapid. Acum, se pare că politicienii de top din Germania dau semne că şi-au pierdut răbdarea cu derivele Ankarei şi au dezlănţuit un adevărat atac al avertismentelor, inclusiv economice. 

Germania este cea mai mare eco­nomie europeană, iar Turcia singura forţă mili­tară de la Marea Neagră care s-ar putea compara cu cea a Rusiei. Relaţiile dintre cele două ţări n-au fost niciodată după al Doilea Război Mon­dial mai şubrede ca acum, spun ana­liş­tii. Mizele sînt mari pentru ambele tabere. Ger­mania este cel mai mare partener co­mercial al Turciei, companiile nemţeşti ocu­pă locul doi în topul investitorilor străini şi sînt angajatori importanţi. Peste 6.800 de fir­me germane au ope­ra­ţiuni în Turcia. Nemţii sînt cei mai numeroşi turişti care vizi­tează această ţară. Turcii, în schimb, repre­zin­tă cea mai mare minoritate din Germa­nia, cu trei mi­lioa­ne de reprezen­tanţi, iar Tur­cia ar fi tre­buit să fie elementul principal în strategia Germaniei de rezolvare a crizei refugiaţilor. 

După ce Turcia a arestat, sub acuzaţia de terorism, un activist german pentru drep­turile omului şi a pus, cum susţine presa ger­mană, mai multe companii nemţeşti pe lista neagră a susţinătorilor terorismului, mi­nistrul german de Externe, Sigmar Gabriel, a aver­tizat companiile şi cetăţenii să evite Turcia. Din Germania provin aproximativ 15% din turiştii care vizitează Turcia. Berli­nul ar lua în considerare şi măsuri precum sus­pendarea garanţiilor de credit pentru fir­mele care investesc în Turcia şi retragerea aju­toarelor de preaderare la UE promise Tur­ciei ca parte a procesului de aderare, no­tea­ză revista Politico. Ziarul Bild scrie, ci­tînd surse guver­na­mentale, că Berlinul suspendă proiectele de înarmare a Turciei. „Trebuie să ne rede­fi­nim politica în pri­vin­ţa Turciei“, a afirmat ministrul Gabriel, men­ţionînd că acesta este şi punctul de ve­dere al cancelarului Angela Merkel şi al social-demo­cratului Martin Schulz. Ministrul de Finanţe Wolfgang Schaeu­ble a comparat atitudinea Turciei cu cea a unei ţări comuniste. 

Camerele de comerţ germane DIHK au spus că în actualul mediu este greu de ima­ginat că cineva va investi în Turcia, iar o aso­cia­ţie a exportatorilor a avertizat că peri­colele pentru afacerile nemţeşti din Turcia sînt „reale“. Federaţia Industriilor Ger­mane (BDI) a atenţionat că „incertitudinile din ultimul an determină deja din ce în ce mai multe companii să se distanţeze de Turcia“, scrie The Local.de. Şeful BDI Joachim Lang a avertizat că „pentru compa­ni­ile germane din Turcia incertitudinile cresc de la oră la oră cu fiecare acuzaţie vagă şi nesusţinută“.

Sigmar Gabriel a vorbit de cazuri de ex­pro­prieri şi a spus că Berlinul nu mai poate ga­ranta siguranţa cetăţenilor săi în faţa ares­tărilor în masă „arbitrare“. Unele companii ger­mane şi-au suspen­dat investiţiile, dar alte­le au anunţat că vor con­tinua să-şi finanţeze pro­iectele din Turcia, o piaţă pe care nu o pot ne­glija, de 80 de milioane de locuitori. 

Deutsche Bank, Siemens şi Volkswagen au rădăcini adînci în economia Turciei, in­ves­tind acolo de multe decenii, scrie Bloomberg. Producătorii industriali germani au numeroase fabrici în Turcia şi mai multe mii de angajaţi. Deutsche Bank, cea mai mare ban­că germană, a intrat în Turcia în 1987, iar prin­tre operaţiunile sale de acolo se numără finan­ţare pentru companii şi ac­tivităţi de tra­ding. Deutsche Bank Turcia are 116 angajaţi. Banca, alături de alte companii nem­ţeşti, a fost acuzată în Ianuarie de un ziar pro­guver­na­mental că complo­tea­ză pentru sub­minarea economiei turceşti, de „terorism eco­nomic“. Pentru Volkswagen, cel mai ma­re producător auto german, Turcia este una dintre pie­ţe­le-cheie pentru creştere. Com­pa­nia a vîndut acolo 174.000 de maşini anul trecut. VW produce autobuze MAN în Tur­cia, în cea mai mare uzină a sa pentru astfel de autovehicule. 

Conglomeratul industrial Siemens are circa 3.000 de angajaţi în Turcia şi investiţii care variază de la fabrici la spitale. Siemens are ca ţintă venituri anuale de 100 mil. euro în cinci ani prin parteneriatele locale. Compania de îmbrăcăminte Hugo Boss îşi are cea mai mare fabrică, cu aproape 3.800 de angajaţi, în Turcia. Daimler, prin Mercedes-Benz, produce camioane în Turcia de mai mult de 30 de ani şi investeşte 113 milioane de euro pînă anul viitor pentru dublarea capacităţii uzinei de la Aksaray, unde are 1.800 de angajaţi. Cea mai mare parte a producţiei este vîndută în Turcia. Daimler fabrică şi autobuze lîngă Istanbul, într-o uzină cu 3.300 de angajaţi. Compania de media Axel Springer deţine 7% din holdingul turcesc Dogan TV şi a anunţat că nu va face investiţii noi în Turcia din cauza presiunilor pe care Guvernul le exercită asupra jurnaliştilor. CEO-ul Mathias Doepfner a criticat dur Guvernul de la Ankara din cauza întemniţării unui reporter al ziarului Die Welt, deţinut de Axel Springer.

Allianz, cea mai mare companie de asigurări din Europa, deţine în Turcia Yapi Kredi Sigorta, asigurător cumpărat în 2013 pentru 684 milioane de euro. EON, cel mai mare producător de energie regenerabilă din Germania, deţine în Turcia 50% din Enerjisa Enerji, un parteneriat cu firma locală Haci Omer Sabanci. Enerjisa a raportat pentru anul trecut vînzări de 3,4 miliarde euro. Compania are nouă milioane de clienţi, mai mult decît are EON în oricare altă ţară. Robert Bosch, cel mai mare furnizor de piese auto din lume, are cinci companii diferite în Turcia. Grupul este prezent pe piaţa turcă din 1910. Bosch Turcia are acum 16.500 de angajaţi. Operatorul aeroportuar german Fraport deţine 51% din aeroportul Antalya, al treilea ca mărime din Turcia. Lufthansa are un parteneriat cu cote egale cu Turkish Airlines, numit SunExpress. Transportatorul aerian are 72 de aeronave şi 3.800 de angajaţi. Lufthansa foloseşte echipajele de la SunExpress pentru operatorul Eurowings. BASF, producător de chimicale, are 800 de angajaţi în Turcia. i şase centre de producţie. Bayer are două fabrici acolo şi 1.400 dei. Exporturile nemţeşti în Turcia, constînd mai ales în piese auto, utilaje şi chimicale, s-au ridicat anul trecut la 25 de miliarde de dolari. Importurile s-au situat la 14 miliarde de dolari. Germania este pentru Turcia cea mai mare piaţă de export, şi a doua cea mai mare sursă de importuri, pe cînd Turcia este pentru Germania a 15-a destinaţie pentru exporturi. 

Potrivit ziarului Die Zeit, autorităţile turce au transmis Berlinului o listă cu 68 de companii germane pe care le acuză că au legături cu Fethullah Gulen, un cleric turc despre care preşedintele Erdogan spune că a pus la cale lovitura de stat eşuată de anul trecut. Lista include Daimler şi BASF, dar şi o şaormerie. Berlinul spune că aceste companii sînt „nevinovate“.

Vicepremierul turc Mehmet Simsek a scris pe o reţea de socializare că „rapoartele de presă cum că Turcia anchetează Daimler şi BASF sînt complet false. Noi îi întîmpinăm cu braţele deschise pe investitorii germani“.

„Aceasta este cea mai gravă criză între Turcia şi Germania de la al Doilea Război Mondial încoace, cînd cele două ţări au fost în tabere diferite, deşi Turcia nu a intrat în război“, spune Huseyin Pazarci, expert în relaţii internaţionale la Universitatea Orientului Apropiat din Cipru. „Relaţiile politice şi comerciale s-au îmbunătăţit constant de cînd Germania a început să primească muncitori turci în anii 1960.“

Ziarul Financiar.ro