Deputaţii ucraineni „au soluţionat toate problemele” şi iarăşi au revenit la problema limbii. În Rada Supremă au fost înregistrate aproape concomitent trei iniţiative legislative care, potrivit autorilor, ar trebui să protejeze limba ucraineană.

Primul proiect spune că singura limbă de stat este ucraineana şi îndeplineşte toate funcţiile limbii oficiale pe teritoriul Ucrainei. Ce-i drept, în Crimeea se mai adaugă şi limba tătară. Respectiv, toată documentaţia trebuie să fie în limba de stat. Cunoaşterea limbii oficiale devine astfel determinantă pentru obţinerea cetăţeniei, iar funcţionarii publici trebuie să folosească doar limba ucraineană. Dacă nu o cunosc – urmează să o înveţe timp de jumătate de an.

Cele mai deocheate propuneri vizează sfera culturii şi a presei. Astfel, dacă spectacolul e prezentat în altă limbă, decît cea de stat, teatrul este obligat să asigure traducerea sincronă. În plus, minimum două treimi a tirajului publicaţiilor particulare urmează să fie în ucraineană. Posturile tv naţionale sînt obligate să difuzeze doar în ucraineană, iar dacă este invitat un oaspete, care vorbeşte altă limbă – să fie asigurată traducerea sincronă.

Ce-i drept, autorii proiectului au prevăzut şi anumite „cedări”. În localităţile, în care nu mai puţin de o treime din populaţie nu sînt ucraineni, se permite folosirea altei limbi. Dar nu este clar cine şi cum va număra aceste treimi.

Celelalte două proiecte în mare parte îl dublează pe primul şi conţin noi aberaţii. Bunăoară, este prevăzută crearea „Comisiei pentru standardele limbii de stat”. Aceasta va elabora cerinţele faţă de gradul de cunoaştere a funcţionarilor a limbii de stat.

Dar culmea este instituirea unei noi funcţii: inspectori pentru protejarea limbii de stat, a limbilor minorităţilor naţionale şi regionale. Acest individ-inspector va putea oricînd intra în oficiul oricărui funcţionar, în orice sedii oficiale, chiar în oficiile partidelor politice şi să verifice activitatea lor în raport cu legislaţia lingvistică.

„Autorii acestor proiecte se caută pe sine pe segmentul patriotic, deoarece în Parlament tot mai des se vorbeşte despre alegeri anticipate”, explică politologul Yaroslav Makitra.

Preşedintele Asociaţiei psihiatrilor din Ucraina, Semion Gluzman consideră că speculaţiile lingvistice provoacă doar iritare în societate. „Este evident că problema limbii nu este nici prima, nici măcar a zecea ca actualitate. La ce bun să irităm populaţia, care este flămîndă şi nu traversează cea mai bună perioadă?”, a conchis Gluzman.

După Апостроф, Ucraina