UCRAINA VREA SA II TRIMITA PE SEPARATISTII PRORUSI IN FATA CURTII PENALE INTERNATIONALE

Guvernul pro-occidental de la Kiev şi-a anunţat duminică intenţia de a depune plîngere la Curtea Penală Internaţională (CPI) de la Haga împotriva separatiştilor proruşi, pe care îi consideră responsabili de moartea a numeroşi civili în estul Ucrainei, transmite DPA.

Guvernul ucrainean vrea de asemenea ca autoproclamata "Republică Populară" Doneţk şi Lugansk să fie declarată organizaţie teroristă la nivel internaţional.

Ca reacţie la atacul de sîmbătă asupra oraşului-port Mariupol, în care şi-au pierdut viaţa cel puţin 30 de civili, iar alţi peste 100 au fost răniţi, Consiliul Naţional de Securitate al Ucrainei a dispus suplimentarea armamentului armatei.

Guvernul şi separatiştii s-au acuzat reciproc pentru atacul cu rachete de sîmbătă.

Duminică a fost zi de doliu naţional în Ucraina, în memoria victimelor bombardamentelor de la Mariupol.

Miniştrii de externe din UE se vor reuni de urgenţă joi

Șefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a anunţat duminică faptul că a convocat pentru joi o reuniune extraordinară a miniştrilor de externe din UE pentru a sancţiona ofensiva separatiştilor proruşi susţinuţi de Moscova în estul Ucrainei, relatează AFP.

"Am convocat o reuniune extraordinară a miniştrilor de externe pentru joi, consacrată situaţiei din Ucraina", a anunţat ea într-un mesaj postat pe contul său de Twitter.

Serviciile sale au confirmat pentru AFP convocarea acestei reuniuni solicitate de mai multe state membre după bombardamentul de sîmbătă asupra oraşului Mariupol, pentru care Kievul îi acuză pe separatiştii proruşi, care au declanşat o nouă ofensivă în estul Ucrainei.

Federica Mogherini a avertizat sîmbătă Moscova că "această escaladare va provoca inevitabil o gravă deteriorare a relaţiilor dintre UE şi Rusia".

Mai multe state membre au cerut adoptarea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, acuzată că îi susţine militar, politic şi financiar pe separatişti.

Merkel îi cere lui Putin "să facă presiuni" asupra separatiştilor

Cancelarul german, Angela Merkel, i-a adresat duminică preşedintelui rus, Vladimir Putin, rugămintea de "a face presiuni asupra separatiştilor" din estul Ucrainei, la o zi după intensele bombardamente de la Mariupol, potrivit purtătorului său de cuvînt, citat de AFP.

Angela Merkel l-a îndemnat pe preşedintele rus "să împiedice o nouă escaladare" a violenţei şi să promoveze respectarea acordurilor semnate pe 5 septembrie la Minsk pentru a obţine o încetare a focului, a precizat Steffen Seibert într-un comunicat.

În calitate de semnatari ai protocolului de la Minsk, separatiştii proruşi "trebuie să se aşeze la masă cu grupul de contact", cu reprezentanţii Ucrainei, Rusiei şi OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa), a subliniat cancelarul german.

Pe de altă parte, şefa cabinetului de la Berlin i-a telefonat preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko, pentru a-i prezenta condoleanţe, după ce 30 de civili au fost ucişi şi peste 90 răniţi sîmbătă la Mariupol (est), în cursul bombardamentelor atribuite separatiştilor.

Angela Merkel ca afirmat că aceste tiruri reprezintă o "încălcare clară şi nejustificată a armistiţiului", reamintind întîlnirea care a avut loc miercuri seară la Berlin între miniştrii de externe german, francez, ucrainean şi rus.

În cursul acestei reuniuni, în formatul numit Normandia, ei au lansat un apel tuturor părţilor "să înceteze ostilităţile şi să îşi retragă armamentul greu, în acord cu linia de contact" definită prin acordurile de la Minsk.

Hollande, îngrijorat de agravarea situaţiei din Ucraina

Recentele bombardamente din oraşul Mariupol, situat în estul Ucrainei, sînt un motiv de îngrijorare majoră pentru preşedintele francez François Hollande, care a avut duminică o serie de convorbiri telefonice pe acest subiect cu omologul său ucrainean Petro Poroşenko şi cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, notează AFP.

Șeful statului francez va avea luni convorbiri similare cu preşedintele rus Vladimir Putin şi cu cancelarul german Angela Merkel.

Potrivit unor surse de la Palatul Elysee, Hollande este extrem de îngrijorat de «degradarea masivă a situaţiei din teren din Ucraina, în special de recentele evenimente de la Mariupol».

Preşedintele francez se pronunţă pentru găsirea unei soluţii care să permită calmarea situaţiei şi obţinerea unei soluţii politice rapide.

Treizeci de civili au fost ucişi şi alte peste 90 de persoane au fost rănite sîmbătă la Mariupol, port strategic din estul Ucrainei, în timpul unor bombardamente contra unui cartier locuit, atribuite separatiştilor proruşi.

Preşedintele american Barack Obama a promis duminică să sporească presiunea asupra Rusiei, acuzată că îi susţine pe rebeli.

Ministrului ucrainean îi vine greu să dialogheze cu omologul său rus

Ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin a recunoscut faptul că îi vine greu să dialogheze cu omologul său rus, Serghei Lavrov, din cauza poziţiilor diferite, într-o intervenţie, duminică seara, la postul de televiziune ucrainean «1+1», citat de Ria Novosti.

«Este desigur foarte greu de discutat cu partea rusă. (Serghei) Lavrov nu recunoaşte prezenţa trupelor ruse pe teritoriul Ucrainei; refuză categoric să admită acest fapt. În pofida sprijinului partenerilor noştri din Germania şi Franţa, nici nu doreşte să vorbească despre restabilirea efectivă a controlului la frontieră; refuză să vorbească de un acord politic», a subliniat ministrul ucrainean de externe.

Referitor la negocierile pentru soluţionarea conflictului din estul Ucrainei, şeful diplomaţiei Kievului a pledat pentru includerea SUA în procesul de convorbiri.

«Formatul Normandia (Ucraina, Rusia, Germania şi Franţa) este unul eficient. Acum vorbim despre posibilitatea de a extinde acest format, eventual în contextul Geneva, prin alăturarea SUA şi UE la negocieri», a declarat Klimkin, citat de TASS.

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a afirmat că nu vede o alternativă la acordurile de la Minsk în procesul de soluţionare a situaţiei din Donbas. «Nu vom permite subminarea acordurilor de la Minsk, totul trebuie să se baze pe ele», a insistat el, în cadrul unei reuniuni a Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare, pe care l-a convocat de urgenţă duminică pentru a elabora un răspuns la acţiunile rebelilor.

În urma reuniunii, Consiliul a dispus executivului ucrainean să demareze procedura de sesizare a Curţii Penale de la Haga pentru crime împotriva umanităţii în cazul atrocităţilor comise de rebelii proruşi în estul Ucrainei între 2014 şi 2015 şi recunoaşterea autoproclamatelor «republici populare» Doneţk şi Lugansk drept «entităţi teroriste» de către comunitatea internaţională.

Sursa: Agerpres