UCRAINA A CALCAT PE BEC

Ca o găleată cu apă rece a căzut asupra capetelor înfierbîntate ale naţionaliştilor ucraineni recenta declaraţie a preşedintelui Poloniei, Andrzej Duda, mai exact a şefului Cancelariei sale, ceea ce este de fapt acelaşi lucru.

Varşovia oficială, pînă în ultimul moment considerîndu-se nu numai „un prieten fidel şi tovarăş”, dar practic şi singurul avocat al Kievului în Europa (aici ar mai putea fi adăugată şi Lituania), a declarat fără dedesubturi: Uniunea Europeană a obosit de Ucraina. A obosit într-atîta încît astăzi la modul cel mai serios se examinează chestiunea cu privire la anularea sancţiunilor împotriva Rusiei. Mai mult decît atît, de aceeaşi părere se menţin şi alte state europene, care declară că, în caz că vor trebui să aleagă dintre Ucraina şi Rusia, europenii ar putea să opteze în folosul Moscovei.

 

Polonia: „Vom fi nevoiţi să dăm preferinţă Moscovei faţă de Kiev”

„Europa a obosit de Ucraina”, „Cît n-ai hrăni lupul, nici un rost”, aproximativ cu asemenea titluri au ieşit recent mai multe ziare poloneze. Iar ca temei a servit declaraţia şefului Cancelariei preşedintelui Poloniei, Krzysztof Szczerski, pentru publicaţia Sieci.

Potrivit acestuia, timpul a arătat că Ucraina nu numai că este un partener nesigur, dar şi un aliat lipsit de simţul recunoştinţei, care doar consumă, fără a oferi ceva în schimb. Or, acest fapt tensionează deja un şir de ţări europene.

„Doar pentru statele din regiunea noastră relaţiile cu Kievul nu sînt în funcţie de relaţiile cu Moscova. Dar mă tem că, dacă se va ajunge la situaţia în care Europa va fi nevoită să aleagă între Ucraina şi Rusia, alte capitale, pe care contează astăzi Kievul, vor alege Moscova. Cu o asemenea derulare a lucrurilor, autorităţile ucrainene vor cere ajutor de la statele Europei de Est, cum a fost în timpul primului şi celui de-al doilea Maidan. Numai că Polonia deja ar putea să nu mai susţină Ucraina, ca mai înainte”, a menţionat demnitarul polonez.

Trebuie de remarcat faptul că această declaraţie n-a fost făcută în context privat sau de către reprezentantul vreunui partid, ci de o persoană oficială, de rang înalt, care face declaraţia respectivă destul de importantă. În august 2015, preşedintele Polonei Andrzej Duda l-a numit pe Krzysztof Szczerski în funcţia de secretar de stat al Cancelariei prezidenţiale a Poloniei. Szczerski a preluat şi şefia Centrului de consultanţă al Comitetului preşedinţlor Poloniei şi Ucrainei, de aceea despre Ucraina este informat în cunoştinţă de cauză. În aprilie 2017 Krzysztof Szczerski a fost desemnat şef al Cabinetului preşedintelui, de aceea toate declaraţiile făcute de el pe drept cuvînt pot fi considerate ca poziţie oficială a Poloniei.

Peste două zile după declaraţia Poloniei despre posibilitatea anulării sancţiunilor împotriva Rusiei şi recunoaşterea Crimeei ca parte indispensabilă a Federaţiei Ruse s-a vorbit la Consiliul Europei.

O asemenea posibilitate a admis în cadrul unui interviu pentru publicaţia Financial Times secretarul general al CE, Thorbjorn Jagland. „Nimeni nu doreşte să semnaleze că noi am accepta anexarea Crimeei. Problema nu constă în coruperea acestei poziţii principiale. Reprezentanţii CE trebuie în perspectivă să aibă în vedere mandatul organizaţiei, care prevede protecţia drepturilor omului în Rusia, în Crimeea şi pe continent”, citează „Europa Liberă”. Potrivit lui Thorbjorn Jagland, ar fi foarte rău dacă Rusia ar părăsi Consiliul Europei, deoarece „Convenţia cu privire la drepturile omului din 1949 şi Curtea Europeană pentru Drepturile Omului sînt foarte importante pentru cetăţenii ruşi. „Vom avea o Europă fără Rusia. Acesta va fi un mare pas înapoi pentru Europa”, a adăugat oficialul.

 

Ucraina este rugată să nu facă amatorism

Criza în relaţiile, altădată foarte prietenoase, dintre Polonia şi Ucraina a apărut de departe nu pe loc gol. Iar „meritul” în această înstrăinare îi aparţine în mare parte Ucrainei. În cadrul celui de-al V-lea Summit al Parteneriatului Estic, Ucrainei i s-a dat clar de înţeles că nu are nici o perspectivă de a adera la Uniunea Europeană. Mai mult decît atît, Ucraina, R. Moldova şi Georgia au fost rugate să se abţină de la declaraţii privind intrarea în curînd în familia statelor europene. Totodată, europenii au avut un cuvînt de spus şi în contextul Uniunii Vamale, aruncînd Kievului nişte preferinţe minimale pentru livrarea de mărfuri şi produse realmente necesare Europei, cum ar fi mierea, grîul sau preţiosul lemn de Carpaţi. Nu s-au adeverit nici speranţele Ucrainei legate de Schengen. Iar în loc de aceasta UE i-a oferit Ucrainei aşa-numitul regim fără vize cu nişte condiţii mai mult decît umilitoare, unde este cert stipulat mecanismul de anulare imediată a acestuia.

Despre faptul că chestiunea despre aderarea Ucrainei la UE nici măcar nu figurează în agendă a fost declarat şi în Marea Britanie. Potrivit unui membru al Parlamentului britanic, Ucrainei nimeni nu i-a propus aderare la UE, într-un viitor prognozabil. Acesta este un obiectiv de lungă durată, timp în care Kievul trebuie să dezvolte relaţii strînse cu Rusia, indiferent de faptul cum derulează negocierile cu Bruxellesul.

 

Nici un fel de Europă, pînă cînd Kievul nu va renunţa la cultul lui Stepan Bandera

Totuşi, cel mai dureros a lovit asupra Ucrainei decizia de a-i refuza oferirea unui credit în valoare de 600 milioane de euro, pe care a contat mult personal preşedintele Piotr Poroşenko. Din 22 de cerinţe impuse de UE Ucrainei, nu au fost îndeplinite patru, care se referă la cea mai importantă problemă – corupţia care practic galopează prin ţară.

Şi cînd te gîndeşti că a început totul destul de decent şi prozaic. Iniţial, cuiva, evident nu prea deştept, i-a venit nefericita idee de-a împuşca în Consulatul Poloniei din Luţk, în timp ce la Varşovia se desfăşurau triste evenimente de comemorare a victimelor masacrului de la Volîni – omoruri în masă a polonezilor de către naziştii UPA (organizaţie extremistă care-l susţine pe Stepan Bandera).

Tot atunci a fost enunţată şi prima declaraţie de rezonanţă a ministrului polonez de Externe, Vitold Vaschikovsky, care a subliniat că ţara sa va fi categoric împotriva integrării Ucrainei în UE, pînă cînd Kievul nu va renunţa la cultul lui Stepan Bandera. Însă în loc de asta, parcă ar fi fost în mod intenţionat, în Ucraina încep să fie inaugurate în masă monumente lui Bandera şi acoliţilor acestuia, iar cu nume de susţinători ai fasciştilor sînt denumite străzi şi bulevarde. Încă un moment, caracterizat prin lipsă de flexibilitate şi înţelepciune, care de fapt a şi provocat explozia, a fost declaraţia directorului Institutului de memorie naţională din Ucraina, Vladimir Viatrovici, cu privire la cultul UPA. Viatrovici practic a adus relaţiile dintre Ucraina şi Polonia la punctul critic de „neîntoarcere”.

Potrivit politicanului polonez, deputat al Parlamentului European de legislatura a VIII-a, Janusz Ryszard Korwin-Mikke, organizaţia extremistă OUN-UPA poartă răspundere pentru acele omoruri, însă pentru societatea ucraineană este greu să recunoască răspunderea.

„Bandera numai pentru ucraineni este bun, pentru restul el este terorist! Recunoaşterea faptelor istorice ar îmbunătăţi relaţiile dintre Polonia şi Ucraina, ba chiar dintre Ucraina şi alte ţări. Pentru că în anii de război au fost ucişi în masă şi reprezentanţi ai altor naţionalităţi. Atacurile asupra reprezentanţelor diplomatice poloneze, bineînţeles, că nu sînt o politică oficială a Kievului, Guvernul nu poate încuraja aşa ceva. Însă mereu vor apărea activişti cu iniţiativă, iar candidaţi la extremism sînt foarte mulţi. Asemenea tendinţe există, iar puterea de la Kiev este slabă. Varşovia oficială nu are nici un fel de pretenţii teritoriale faţă de Ucraina, însă în popor astfel de dispoziţie este: de ce noi ar trebui să uităm Lvovul şi Volîniul”, susţine Janusz Korwin-Mikke

După „Riga. Rosvesty”