TRAUMELE CARE I-AU MARCAT COPILARIA LUI STEFAN CEL MARE

FOTO: Atacul rărboinicilor moldoveni asupra tătarilor la Lipnic. FOTO după un tablou de Ion Stoica Dumitrescu

Cum i-a fost influenţată domnia de dorinţa de răzbunare şi de tinereţea sîngeroasă

Ştefan cel Mare a suferit în copilărie o serie de traume care i-au influenţat domnia. Marele voievod şi-a văzut tatăl ucis, dar şi cel mai bun prieten din copilărie. A petrecut ani de pribegie şi nesiguranţă.

Numeroşi specialişti afirmă că evenimentele cu potenţial traumatizant pe care le trăiesc copiii sau adolescenţii pot să-i urmărească pe tot parcursul vieţii sau le pot influenţa cursul acţiunilor în perioada maturităţii. „Creierul rezolvă ameninţarea sau evenimentul traumatic, cu o serie de stimuli previzibili, neurobiologici neuroendocrinologici sau neuropsihologici. Aceşti stimuli includ strategii de supravieţuire, de la luptă sau fugă pînă la reacţia de predare”, arată specialistul în psihiatrie Bruce D. Perry în lucrarea sa, ”Efectele evenimentelor traumatice asupra copiilor”.

Multe dintre personalităţile istorice care au trăit de-a lungul timpului, în special în perioade tulburi, marcate de război şi violenţă, au fost influenţate de evenimentele cu potenţial traumatizant din copilărie. Chiar şi în cazul renumitului voievod moldovean Ştefan cel Mare, faptele sale şi precizările istoricilor arată o influenţă a unor evenimente traumatice din copilărie şi adolescenţă asupra unor acţiuni sau decizii luate de-a lungul domniei. Două dintre aceste evenimente sînt bine cunoscute, unul dintre acestea fiind mai mult învăluit de legendă.

Şi-a văzut tatăl ucis de unchiul său

Unul dintre evenimentele care i-ar fi marcat viaţa tînărului Ştefan a fost uciderea tatălui său, voievodul moldovean Bogdan al II-lea. Acesta din urmă era fiul lui Alexandru cel Bun şi a domnit în perioada 1449-1451. Era căsătorit cu Doamna Oltea, avîndu-l ca fiu pe Ştefan cel Mare. Bogdan al II-lea a fost ucis chiar de fratele său, Petru Aron, care-i dorea tronul. Uciderea domnitorului moldovean a fost una fulgerătoare şi mişelească. Mai precis, a fost prins de rivalul său în timp ce se afla la o nuntă în satul Răuseni şi decapitat. ”Se afla(n.r. Bogdan al II-lea) într-un sat al unui unchi al aceluiaşi Petru şi era ameţit de vin, sosind spre sfîrşit de noapte numai cu 200 de moldoveni, (Petru) a înşelat străjile lui Bogdan şi prinzînd pe Bogdan i-a tăiat capul”, scria cronicarul Jan Dlugosz.

Evenimentul a avut loc în noaptea de 15 spre 16 Octombrie 1451, iar martor ar fi fost adolescentul Ştefan. Acesta a văzut cum i-a fost tăiat capul tatălui, iar din cocon domnesc s-a trezit pribeag pe drumuri. De altfel, şi istoricii spun că aceea noapte a avut un impact uriaş asupra viitorului domnitor. „După noaptea de groază de la Reuseni, din Octombrie 1451, fiul domnesc a luat drumul pribegiei şi din nou un capitol din viaţa lui Ştefan rămînte învăluit în mister”, scria istoricul Ştefan Gorovei în lucrarea sa ”Muşatinii”. Ştefan ar fi pribegit fie în Transilvania la Iancu de Hunedoara, care s-a aflat în relaţii bune cu tatăl său, fie în Ţara Românească. Cert este că la 1457 se va reîntoarce în Moldova, pentru a-şi lua tronul. 

Boieri tăiaţi fără milă

Amintirea uciderii tatălui său îl va urmări. De altfel, va căuta să se răzbune pe unchiul său şi nu se va lăsa pînă nu-l va ucide. Mai mult decît atît, i-a atacat în 1461 inclusiv pe secuii bănuiţi că-l ascundeau pe ucigaşul tatălui său. Pe unchiul său, Petru Aron, îl va prinde la în bătălia de la Orbic din 1470 şi îl va decapita. Moartea tatălui său, trădat, l-a făcut să nu suporte trădarea pe marele voievod. A schimbat de altfel boierimea, apropiindu-şi doar pe cei credincioşi lui şi alături de care a dobîndit în genere tronul. Pe cei care îi bănuia de trădare îi ucidea fără milă, chiar dacă-i erau rude apropiate.

”Era necruţător faţă de cei care ar fi încercat să uneltească ceva împotrivă-i. Pentru vina aceasta a vicleniei au căzut desigur la 16 Ianuarie 1471, în tîrg la Vaslui, capetele vornicului Isaia, paharnicului Negrilă şi stolnicului Alexa. Şi doar Isaia era chiar cumnatul domnului, deoarece ţinea pe sora acestuia, numită Sora”, scria şi Constantin C. Giurescu în ”Istoria Românilor”.

Prietenul lui Ştefan cel Mare şi duşmănia tătarilor

Un alt eveniment considerat traumatic pentru tînărul Ştefan este semi-legendar. Mai precis, nu sînt documente oficiale pentru a-l atesta, doar tradiţia populară şi legende culese în numeroase forme. Este vorba de celebra legendă a stejarului din Borzeşti, locul unde se presupune că a copilărit Ştefan cel Mare. Aici viitorul voievod s-ar fi jucat cu cel mai bun prieten al său Mitruţ, dar şi cu alţi copii, de-a moldovenii şi tătarii. Mitruţ care juca rolului hanului tătar, ar fi fost legat de un copac. Un grup de tătari,reali de această dată, abătut după pradă prin acele ţinuturi, strică jocul copiilor iar Mitruţ abandonat este ucis de săgeţile acestora. Borzeştiul a reprezentant un loc special, pentru Ştefan odată ce a ridicat o biserică pe locul presupusului stejar de care a fost legat şi ucis Mitruţ. Totodată aşa s-ar explica şi represaliile cumplite ale voievodului moldovean contra tătarilor, culminînd cu bătălia de la Lipnic din 1469 sau 1470, în funcţie de cronici, de pe teritoriul de astăzi al Republicii Moldova.

”Călăreţii domnului Ştefan cel Mare se luară în pripă după călăreţii hanului, cari căutau acum vadul, totdeauna depărtat, pe unde să fuga. În locuri strîmte, trecători ale codrilor, se ciocniră românii cu săbii şi tătarii numai cu arcurile. Norocul fu al boierilor şi curtenilor noştri, cari nu ştiau, ca polonii, de haine frumoase şi de petreceri, apărători aspri ai unui pămînt sărac. Fugarii pripiră atunci spre apa de hotar, dar, pînă a nu o vedea înainte în ţinutul Sorocei de mai tîrziu, ei fură ajunşi din urmă. O cumplită încăierare se încinse în dumbrava de lîngă satul Lipia, unde-şi avuse curţile boierul Vîlcea al lui Alexandru cel Bun, un vechiu fruntaş al Sfatului. Nu numai că hanul fu bătut cu desăvîrşirea şi ca pe pragul de ieşire îi fu măcelărită o bună parte din gloată”, descria marele istoric Nicolae Iorga această bătălie. Pedeapsa dată tătarilor prinşi a fost una cumplită – au fost traşi în ţeapă, iar fiul hanului a fost ucis.

Cosmin ZAMFIRACHE, Adevărul.ro

Socialmai mult
23.09.18 - 13:59
21.09.18 - 18:35
21.09.18 - 18:31
21.09.18 - 15:43
21.09.18 - 14:12
21.09.18 - 14:09
21.09.18 - 14:07
21.09.18 - 12:48
20.09.18 - 16:33
20.09.18 - 16:28
20.09.18 - 14:20
20.09.18 - 14:19
20.09.18 - 11:58
20.09.18 - 11:51
19.09.18 - 18:57
19.09.18 - 18:52
19.09.18 - 16:58
19.09.18 - 16:50
19.09.18 - 15:43
19.09.18 - 14:30