TRANSPORTUL INTERNAŢIONAL DE MĂRFURI PENTRU COMPANIILE MOLDOVENEŞTI ESTE ÎN PERICOL

Cine este dispus să răspundă, dacă ţara va fi exclusă din sistemul TIR?   

- Comentariul agenţiei InfoMarket - 

Conflictul dintre unii membri ai Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Auto din Moldova (AITA) a pus în pericol participarea ulterioară a ţării în sistemul TIR. Documentele acestui sistem, Carnet TIR, permite transportatorilor să treacă mai rapid procedurile vamale la importul – exportul mărfurilor, deoarece achitarea taxelor vamale într-o ţară sau alta este garantată de sistemul TIR. Fiind recunoscut în multe ţări, sistemul TIR reduce considerabil cheltuielile transportatorilor, atît de timp cît şi cele financiare.  

Pentru Moldova, pierderea sistemului TIR înseamnă atragerea după sine a cheltuielilor considerabile ale transportatorilor, a comanditarilor şi bugetului. Actualmente doar cota ramurii transporturilor în PIB este de 11%, iar veniturile bugetare sunt asigurate în proporţie de 75% doar de organele vamale din importul mărfurilor, asigurat tot de aceeaşi transportatori. Spre exemplu, Turcia, căreia îi revine aproape jumătate din operaţiunile de transport din/în Moldova, nu va accepta nicio maşină fără carnetul TIR.  

Au fost un exemplu, au devenit cei mai buni 

Asociaţia AITA  a fost creată în anul 1992. Şi anume datorită ei, precum şi unui management şi logisticii bine puse la punct, Moldova a fost ocolită de criza şi scandalurile din transport, prin care au trecut ţările vecine cum ar fi Ucraina, Rusia şi România la mijlocul anilor ’90 ai secolului trecut. Transportatorii moldoveni nu au avut niciodată probleme cu documentele la exportul – importul mărfurilor şi niciodată nu au avut dificultăţi în activitate, spre deosebire de colegii lor din ţările regionale şi din CSI.  

 Conducerea AITA este aceeaşi de 22 de ani. Şi în toată această perioadă, nimeni din transportatori, cei cărora le-au fost create condiţii civilizate şi clare de activitate, nu au avut pretenţii faţă de ea. Asociaţia lucra şi aduna noi membri. Totodată, şi acest lucru este foarte important, AITA este o organizaţie necomercială, adică are dreptul să facă activitate comercială, dar nu poate împărţi veniturile. Toate veniturile erau redirecţionate spre dezvoltarea şi necesităţile Asociaţiei. 

AITA a devenit un exemplu pentru multe ţări, nu doar din CSI, dar şi din Europa Centrală şi de Est. Mulţi au preluat sistemul organizatoric şi de logistică, care a fost implementat de AITA în Moldova. Astăzi, Moldova are cei mai buni indicatori din Europa la capitolul organizarea şi funcţionarea sistemului TIR, fără a avea pretenţii din partea vămilor ţărilor – membre ale sistemului. 

De la fiecare după capacităţi, tuturor egal?

Se pare că anume acest principiu sovietic a fost preluat de cei, care astăzi încearcă să acapareze puterea în AITA. Doar că ei au uitat, probabil, că şi puterea sovietică mai tîrziu a trecut la alte principii: ”De la fiecare după capacităţi, fiecărui după muncă!”. 

Pentru a înţelege sensul actualului conflict, trebuie făcută o recursiune în trecut. În anul anului 2004, AITA avea doi fondatori – companiile Interautotrans şi Iugintertrans. De activitatea AITA erau legate 63 de companii. Pentru respectarea principiului echităţii şi în conformitate totală cu legislaţia în vigoare la acel moment, în cadrul AITA a fost creată o comisiei de conciliere, care a împărţit cotele între membri, aceştia fiind 63 la număr. De facto, cotele sunt ”acţiuni cu drept de vot”. Cei care au creat şi au dezvoltat AITA, au avut cote mai mari în comparaţie cu cei care au acces la organizaţie pe parcurs, chiar cu zeci de ani mai tîrziu.  

Dacă ar fi fost vorba despre SA sau SRL, nimeni nu ar fi avut întrebări privind cotele (acţiuni). Să ne imaginăm doi fondatori – proprietari, care au invitat încă cinci zeci de companii să intre în componenţa proprietarilor, dar în acelaşi timp, făcînd trimitere la meritele lor în crearea şi dezvoltarea acestei SA sau SRL, au distribuit cotele în întreprindere în conformitate cu investiţiile reale făcute atît pe parcursul a zeci de ani, cît şi cele făcute o singură dată, sau periodic. 

Dar, AITA este o asociaţie de persoane juridice, care nu plăteşte dividende membrilor săi şi nu are acţiuni. Iar pentru respectarea principiului echităţii şi în conformitate cu investiţiile făcute, legislaţia moldovenească din anul 2004 a permis introducerea cotelor în cadrul asociaţiei, care sunt aplicate doar în procesul de vot sau la adoptarea deciziilor. În acest an toţi au fost de acord – în AITA au fost acceptaţi noi membri şi li s-a acordat dreptul de vot în conformitate cu cotele deţinute. Astăzi, în jurul termenului de ”cotă” au apărut multiple speculaţii, dar în anul 2004 toţi au fost de acord cu distribuirea lor. Pentru asta a lucrat o comisie de conciliere specială, care s-a condus, de exemplu, de faptul că o companie care a achiziţionat 1000 carnete TIR, iar banii au mers în AITA, trebuie să deţină mai multe drepturi în soluţionarea problemelor Asociaţiei, decît cele care cumpără un carnet pe an. Aşa au decis şi aşa au lucrat încă 10 ani.  

În anii care au urmat, în Asociaţie au avut loc mai multe tranzacţii: cineva şi-a vîndut cota, cineva a cumpărat-o. Totul a avut loc în conformitate cu Regulamentul AITA şi legislaţia în vigoare. Către anul 2013, cei care au cumpărat cotele de la alţii, dar care nu au vîndut, evident, au devenit proprietari mari de cote. Iar cei care au cîştigat financiar de la vînzarea cotelor lor, acum cer ”egalitate” şi anume: să fie împărţite toate cotele (acţiunile cu drept de vot) egal între cei 53 de membri actuali ai AITA (în pofida faptului că şi-au vîndut o parte din cote şi au cîştigat bani pe asta).

Din anul 2011 în Moldova s-a schimba legislaţia şi Asociaţiei AITA, prin scrisori de la Consiliul Concurenţei şi ministerul Justiţiei, i s-a propus să modifice Regulamentul AITA, pentru a-l aduce în conformitate cu legislaţia în vigoare.

În luna mai 2013, Consiliul AITA a propus, iar adunarea a votat în proporţie de 98%, reorganizarea Asociaţiei prin transferarea activităţii comerciale într-o întreprindere separată – AITA – Service, iar Asociaţia AITA, în calitate de asociaţie patronală, să rămînă fără fondatori, fără capital fondator şi fără cote. Din Asociaţie fac parte toţi membrii deţinători de TIR-uri, cu drepturi egale: un membru – un vot. De asemenea, în conformitate cu cerinţele Regulamentului IRU, toţi membrii trebuie să asigure în permanenţă curse internaţionale. Acest lucru corespunde în totalitate legislaţiei în vigoare şi în acelaşi timp asigură cu drepturi egale toţi membrii AITA, le asigură dreptul de vot în cadrul Asociaţiei, în baza principiilor democratice generale.

Folosindu-se de necesitatea modificării Regulamentului, un grup de membri AITA (din cei 53 de membri actuali) a decis să preia conducerea şi a propus cote egale pentru cei 53 de fondatori. Adică, toate deciziile în AITA să fie adoptate în continuare de cei 53 de membri, dar deja după principiul un membru – un vot. Grupul a propus ca restul 400 de transportatori să rămînă membri asociaţi şi fără drept de vot. O parte din membrii AITA, care deţin cota dominantă, nu au  fost de acord cu această propunere, la fel ca şi cei 400 de membri asociaţi, cărora li s-a propus  să-şi schimbe statutul şi să obţină dreptul de vot.  

Cei care au decis să schimbe puterea, sunt numiţi de conducerea AITA ”reformatori”, deşi sunt şi din cei care folosesc un cuvînt popular, dar banalizat în ultimii ani – raider (preluarea ostilă a întreprinderii, fără acordul proprietarilor, care deţin o poziţie dominantă în această întreprindere). Adică, să-mi fie iertată comparaţia, cei care au fost lăsaţi să intre în grădină, încearcă să înlocuiască grădinarul.  

 Împotrivire legitimă şi mai puţin legitimă 

Din mai 2013, cînd a început conflictul între membrii AITA, au avut loc mai multe adunări generale. Unele dintre ele au fost convocate de conducere, unele – de membrii nemulţumiţi (”reformatorii”). Unele au fost recunoscute legale, altele au fost anulate… Părţile se acuză reciproc de încălcarea legislaţiei…În rezultat au fost iniţiate mai multe litigii. Astfel, pînă la urmă dreptatea trebuie să vină din partea instanţelor.  

Mult mai important este faptul că acest conflict pune în pericol activitatea sistemului TIR în Moldova. La una din adunările generale din acest an a asistat secretarul general al Uniunii internaţionale a transportatorilor auto IRU (care se ocupă de administrarea sistemului TIR), Umberto de Pretto.  În alocaţiunea sa, oficialul a spus că zilnic IRU garantează integritatea încărcăturilor în valoare de 15 mil USD, pentru toţi transportatorii internaţionali care folosesc sistemul TIR. Acesta este singurul sistem pentru ţările – membre, care garantează că încărcătura care merge din Grecia în Ucraina nu se va pierde, de exemplu în Moldova, dar dacă se va întîmpla acest lucru, atunci se va cere de la IRU, iar IRU va cere în Moldova de la AITA. Din aceste considerente, conflictul dintre fondatorii AITA este inacceptabil pentru IRU.   

De asemenea, pentru IRU este foarte importantă şi componenta personală. Mai bine de 20 de ani, Uniunea lucrează cu preşedintele AITA, Vladimir Florea, care, apropos, a fost ales şi este unul din şase membri ai Consiliului IRU. Umberto de Pretto a propus părţilor din conflict să nu admită escaladări şi să aştepte decizia instanţelor. În caz contrar, s-ar putea întîmpla ce e mai rău – Moldova va fi exclusă din sistemul TIR şi acest lucru poate fi făcut doar printr-un apel telefonic, a spus Pretto la adunare.

Apropo, IRU are exemple negative în acest sens: în Uzbekistan şi Kîrgîzstan, unde procedura TIR a fost temporar sistată (în primul caz) şi schimbată asociaţia garant (în cel de-al doilea caz). 

Astăzi, a ieşit la suprafaţă şi criza dintre asociaţia rusească şi organele vamale, care a dus la anularea TIR pe teritoriul Rusiei. În consecinţă, au de suferit transportatorii ruşi şi transportatorii tuturor ţărilor.  

Se vor conforma părţile din conflict deciziei instanţei? Conducerea AITA face trimitere la necesitatea soluţionării civilizate a conflictului, inclusiv şi prin instanţele de judecat. Iar ”reformatorii” întreprind paşi mai activi.  

În administraţia AITA ne-au povestit că pe 18, 19, 20 februarie curent în sediul AITA au dat buzna mai bine de zece ”reformatori”, ridicînd panică printre colaboratorii Asociaţiei şi cerînd ştampila AITA. În rezultat, conducerea Asociaţiei a solicitat paza şi poliţia. De examinarea acestui caz se ocupă organele de drept. 

Pe data de 5 martie curent a fost întreprinsă o încercare de a organiza o acţiune în susţinerea ”noii conduceri” a AITA, care a fost aleasă de ”reformatori”. La intrarea în Chişinău din direcţia sectorului Sculeanca, au staţionat 12-15 tiruri, care au creat ambuteiaje. Poliţia de patrulare, care a venit la faţa locului, i-a prevenit pe protestatari că acţiunea nu este autorizată şi le-a cerut să se retragă.  

Iar joia trecută, pe data de 6 martie, ”membrii noului Consiliul al Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Auto din Moldova” au organizat o conferinţă de presă cu tema ”Confruntare în AITA. Scandalul din cadrul asociaţiei ameninţă oare funcţionarea sistemului TIR în Republica Moldova?.  

La întrebarea agenţiei InfoMarket  de ce organizatorii conferinţei nu aşteaptă decizia instanţei privind legitimitatea Consiliului nou sau vechi al AITA şi de ce se insistă pe tensionarea situaţiei, scoţînd gunoiul din casă…răspunsul a fost că scopul acestei conferinţe este de a informa operatorii pieţii despre faptul că sistemul TIR nu este în pericol.

Trebuie de menţionat că mulţi au aflat pentru prima dată de conflictul din AITA anume de la această conferinţă de presă. Şi dacă sistemul nu este în pericol, atunci cum trebuie calificată declaraţia lui Umberto de Pretto, care a fost spusă în prezenţa a sute de participanţi la adunarea generală?

Instanţa de judecată este singura care poate da aprecieri acţiunilor părţilor din conflict. Dar, situaţia din AITA deja a ieşit de după uşa asociaţiei şi va fi activ discutată în societate şi reflectată de mass-media. În primul rînd, de cei care direct sau tangenţial au legătură cu piaţa serviciilor de transport internaţional din Moldova. În activitatea stabilă a AITA trebuie să fie interesaţi nu doar operatorii pieţii, dar şi statul, pentru care prăbuşirea unui sistem bine pus la punct şi ştirbirea încrederii în Moldova, în calitatea sa de membru IRU, poate costa multe miliarde de lei şi consecinţe sociale negative. Acum este important ca AITA să funcţioneze normal, asigurînd posibilitatea de muncă pentru zeci de mii de persoane.

Dar, în conflictul dintre fondatori doar instanţa poate spune cine are dreptate şi cine nu…într-o atmosferă calmă şi constructivă a unei comunităţi civilizate, spre care tindem.