TRADIŢIA OUĂLOR ÎN EUROPA

Ouăle încondeiate sînt minuni artistice apreciate în întreaga lume. În funcţie de ţară şi de tradiţia populară, există procedee specifice pentru decorarea ouălor. Motivele sînt diversificate, de la simboluri religioase pînă la desene cu semnificaţii populare. Originea colorării ouălor se pierde în negura epocii precreştine. Ele simbolizau echilibrul, creaţia şi fecunditatea. La romani, ouăle colorate în roşu făceau parte din darurile sărbătoririi lui Janus şi erau folosite la diferite jocuri şi ceremonii religioase. Obiceiul colorării ouălor s-a transmis creştinilor şi este practicat mai ales de popoarele europene. În majoritatea ţărilor europene s-a păstrat datina vopsirii ouălor, dar numai în Europa de Est mai este întîlnită arta încondeierii.

În România arta populară

Spre deosebire de alte ţări din Europa, în care obiceiul aproape a dispărut, la români a înflorit, fiind ridicat la rang de artă, prin tehnica, materialele şi simbolistica motivelor folosite. Ouăle încondeiate reprezintă o mărturie a datinilor, credinţelor, obiceiurilor pascale, integrîndu-se în cultura spirituală a poporului. În unele părţi sînt folosite ouă fierte, în altele, ouă golite de conţinut. Se încondeiază cu vopsele în relief, se împodobesc cu mărgele, şi cu diverse motive: geometrice, vegetale, animale, religioase.

Cele mai frumoase ouă de Paşte, întîlnite mai ales în Bucovina, sînt cele încondeiate sau închistrite. Tehnica folosită este aceea a păstrării culorii de fond şi constă în trasarea pe ou a unor desene cu ceară topită de albine. Oul se scufundă succesiv în băi de culoare (galbenă, roşie, neagră), iar apoi se încălzeşte puţin şi se îndepărtează ceara, lăsînd modelul desenat. Cele mai folosite desene sînt: crucea Paştelui, cărarea ciobanului, brăduţul, frunza de stejar şi multe alte motive din tradiţia populară.

În Ungaria predomină ouăle roşii şi galbene

La unguri s-a păstrat obiceiul încondeierii ouălor cu motive şi tehnici variate, de la regiune la regiune. În unele zone, ouăle sînt păstrate albe şi decorate cu flori roşii, în altele se vopsesc şi se pictează cu modele neobişnuite precum: stoguri, fîntîni cu cumpănă, călăreţi, inimi aprinse, pinten înconjurat de laur. Ouăle încondeiate ungureşti se deosebesc de cele româneşti prin motive, dar şi prin combinaţii de culori.

Bulgarii trasează linii cu... apă tare

În trecut, pictatul ouălor de Paşte era o îndeletnicire a călugăriţelor din mănăstiri. Ele realizau piese unicat, în culori speciale. Astăzi, oul de Paşte este împodobit cu linii paralele, cu puncte sau linii frînte, roşii pe fond galben. După ce se vopseşte oul, peste suprafaţa colorată se trece cu condeiul înmuiat în apă tare. Acesta spală vopseaua şi lasă imprimat desenul trasat. O altă metodă este lipirea sau legarea frunzelor de la diferite plante pe oul alb, care este apoi introdus în vopsea. După ce oul se usucă, se dezlipesc frunzele. În noaptea de Paşte şi în următoarea perioadă, în Bulgaria, ouăle roşii sînt lovite de zidul bisericii şi apoi consumate în următoarele zile. O altă datină spune că bătrînul familiei trebuie să atingă faţa copiilor cu primul ou roşu vopsit, pentru a le aduce noroc şi sănătate.

În Polonia, încondeiatul se transmite din generaţie în generaţie

Polonezii au, ca şi românii, ouă monocrome sau cu desene, decorate cu ajutorul unor instrumente ascuţite. Ouăle încondeiate se numesc „Pisanki”. Acestea sînt înfrumuseţate cu figuri desenate cu ceară şi vopsite. Motivele şi tehnica de colorare a ouălor sînt transmise din generaţie în generaţie, de la mamă la fiică. Ouăle se introduc mai întîi în ceară, se sculptează modelul, iar apoi se vopsesc. În Sîmbăta Paştelui, polonezii dăruiesc membrilor familiei ouă colorate. În mediul rural se foloseşte vopseaua naturală din sfeclă.

Ucraina, desene geometrice

Ucrainenii decorează ouăle tot cu ceară lichidă. Se desenează modelul cu ceară, apoi este introdus în vopsea, iar la final, oul este ţinut deasupra unei lumînări aprinse, pentru a se topi ceara şi pentru a rămîne desenul. Cele mai populare sînt formele geometrice pătrate sau romburi. Fiecare ou care este dăruit este vopsit şi decorat special pentru persoana care urmează să îl primească. Primirea unui astfel de ou reprezintă o mare onoare în cultura ucraineană. În tradiţia populară există pictori meşteşugari care execută ouă încondeiate la comandă. În trecut, gospodinele colorau ouăle cu vopsele naturale extrase din plante, cum ar fi foi de ceapă, flori de tei, frunze de mesteacăn, boabe coapte de soc.

În Rusia se cinstesc morţii

În Sîmbăta Paştelui, ruşii merg la biserică, iar la miezul nopţii ies afară şi înconjoară biserica şi cîntă cîntece religioase. Apoi, preotul îi cheamă înăuntru pentru a celebra Învierea lui Iisus Hristos. Preotul binecuvîntează alimentele aduse de enoriaşi, iar apoi aceştia ajung acasă pentru masa de Paşte. În prima zi de Paşte, merg la cimitir pentru a cinsti morţii şi îngroapă ouă colorate în pămînt. Ruşii dăruiesc prietenilor şi celor din familie ouă vopsite şi decorate cu diverse desene, spunînd „Hristos a Înviat!”. Cele mai faimoase ouă de Paşte sînt ouăle Faberge, create în urmă cu 100 de ani de un bijutier care le-a dat şi numele. Acesta le-a creat pentru Curtea Imperială a Rusiei din aur, argint şi decorate cu bijuterii preţioase. Sînt cele mai scumpe ouă din lume.

Germania şi Austria, versuri inscripţionate cu ceară

Obiceiul încondeierii ouălor este răspîndit şi în Austria. Împodobite de fete, ouăle sînt dăruite băieţilor cu care tinerele dansează la carnavaluri. În Germania, copiilor li se spune că ouăle colorate de Paşte sînt aduse de iepuri şi ascunse ca să le găsească ei. În unele părţi ale Germaniei şi Austriei, ouăle se vopsesc doar în verde şi sînt dăruite în Joia Mare. În alte zone se decorează ouă goale. O altă metodă populară este inscripţionarea versurilor şi decoraţiunilor pe ouăle albe cu ceară lichidă. Apoi, ouăle sînt vopsite, iar porţiunile acoperite de ceară rămîn albe, cu urma desenului. În unele sate tradiţionale se foloseşte această metodă. La oraş se foloseşte vopsea artificială cît mai colorată. Dar multe gospodine încă mai colorează ouăle cu coji de ceapă.

În Franţa, copiii joacă „la roulle”

În zilele de Paşte, francezii îşi oferă reciproc ouă vopsite, după un anumit ritual. Se aşază o scîndurică înclinată şi fiecare rostogoleşte ouăle pe care le-a adus. Acela al cărui ou atinge un altul îl cîştigă şi îl mănîncă pe loc. Acest joc numit „la roulle” este popular mai ales între copii, care folosesc ouă colorate în roşu, galben, verde şi violet.

Cristina TACHE,

Revista „Taifasuri”

Socialmai mult
12.11.18 - 18:11
12.11.18 - 16:30
12.11.18 - 15:03
12.11.18 - 10:43
11.11.18 - 11:08
10.11.18 - 14:42
09.11.18 - 18:39
09.11.18 - 17:55
09.11.18 - 13:49
09.11.18 - 13:47
08.11.18 - 17:17
08.11.18 - 15:14
08.11.18 - 15:12
08.11.18 - 12:46
07.11.18 - 18:37
07.11.18 - 18:26
07.11.18 - 15:31
07.11.18 - 15:30
07.11.18 - 13:44
07.11.18 - 13:18