Frate, frate, da romînu-i pă bani!

Aici, în Republica Moldova, nimeni nu-i romîn pă dăjaba!

Mihai Conţiu

Preşedintele raionului Ialoveni Anatol Dimitriu tare se laudă că «are cele mai multe acorduri de asociere (= de unire) cu judeţele din Romînia». Dînsul «cu mîndrie a mărturisit (Timpul, 12.01.2018) că tradiţia (?) de înfrăţire moldo-romînă a luat naştere abia la începutul anilor 2000». Dar «primul pas al acestei tradiţii (?) frumoase a fost făcut abia la 1.12.2017, cînd el în fruntea a 25 (!) de primari din raion (inclusiv din Gorăşti) au semnat acorduri de colaborare cu primarii din judeţul Ilfov... Semnate nu de ochii lumii... «Judeţele alocă sume importante»: ba colo, ba dincolo, «ar putea fi» vreo 12 milioane de lei... Unde mai pui că în «Anul Centenarului Unirii» (aşa e publicat!) «ar putea obţine finanţe din partea Aradului».

Nu ne rămîne decît să ne bucurăm pentru cetăţenii raionului Ialoveni, să salutăm silinţele lui An.Dimitriu care ştie să mulgă din bogăţia legendară a generoasei Romînii. (Despre starea înfloritoare a ţăranilor romîni, care, din prea mult belşug, «4 000 000 au fugit din Romînia», a vorbit în Academia romînească academicianul Eugen Simion...).

Emoţii deosebit de cutremurătoare – pînă la lacrimi! – i-au provocat lui An.Dimitriu dezvelirea în faţa consiliului raional a bustului neamţului Ferdinand de Hohenzollern, rege al Romîniei, care a aprobat la 7.01.1918 năvălirea banditească a 4 divizii romîneşti asupra Republicii Democratice Moldoveneşti...

Prin mărturisirea sa plesnind de mîndrie romînească preşedintele raionului Ialoveni (şi alţi nacealnici de teapa lui) arată oleacă naiv, ca să nu scriem «prostuţ». Dînsul îşi închipuie că «prin proiectele de sute de mii de euro, pe care le acordă Republicii Moldova, Romînia nu cere nimic în schimb». Dar ziarista Ana Marchitan, într-o limbă «di tăt» romînească, l-a prins cu minciuna: «Pentru a răsplăti generozitatea fraţilor romîni, preşedintele raionului Ialoveni a semnat recent o dispoziţie prin care declară 2018 drept Anul Centenarului Unirii». (Aşa e publicat!). Se subliniază: «Toate activităţile trebuie să trezească spiritul naţional». Romînesc, evident!

Trădarea a tot ce-i moldovenesc: limba naţională, istoria Moldovei, credinţa noastră naţional-statală, casa noastră strămoşască cu dulcele nume MOLDOVA – asta i-au cerut, drept răsplată, romînii şefului raionului Ialoveni.

Nimic pă dăjaba! Frate, frate, da romînu-i pă bani!

«Alexandru (aşa e tipărit!) Dimitriu îşi aminteşte că, de cîte ori s-a întîlnit cu partenerii din Romînia, aceştia i-au spus că avem mult de muncit pînă atunci, cînd poporul R. Moldova va înţelege că suntem un neam şi o ţară». Adică, să trudească la opera romînească de prefacere a Republicii Moldova în «provincie a Romîniei Mari». Şi Anatol (?)/Alexandru (?) Dimitriu – primar de raion moldovenesc! – munceşte, rîmă din răsputeri la temelia Statului Moldovenesc!

Aceasta este astăzi realitatea Ţării Moldovei: trădătoare, ruşinoasă, batjocorîtoare... Cu o curte constituţională care făţiş calcă în picioare toate legile, cu un paţan candid, care în fiecare săptămînă se declară «şef de stat», cu un şef de guvern îngăimat în pădure, specializat în hămăitul la ruşi şi linsul la romîni, cu preşedinţi de raioane pe post de prefecţi ai Romîniei Mari...

Prefectul romînesc, pardon, preşedintele raionului Ialoveni (şi alţi precupeţi politici de aceeaşi teapă) este atît de toromac, (rominește tolomac!) încît nici nu-şi dă sama că «sărbătorirea unirii romîneşti» însamnă încuviinţarea lichidării Republicii Moldova, prefacerea ei în «provincie romînească». Afacerile mîrşave «dedicate celor 100 de ani de la unire», «promovării a tot ce-i romînesc» în Statul Suveran Moldovenesc cad sub incidenţa Codului penal! Un preşedinte de raion din Republica Moldova cu o populaţie majoritară moldoveneacă este atît de neghiob, că pînă acum n-a aflat (şi nici n-a fost tras la răspundere!), că «contestarea şi defăimarea statului şi a poporului sînt interzise şi pedepsite prin lege» (Art. 32.3 din Constituţie). Dînsul scuipă obraznic art. 56 din Constituţie: «Devotamentul faţă de ţară este sacru». Dacă devotamentul nacealnicului de Ialoveni este pentru altă ţară, n-are decît s-o paşlească de aici...

Prefectul romînesc din Ialoveni este atît de bezmetic că răcneşte public gogomănii mai mari decît iazul Costeştilor: «să mergem prin satele Moldovei..., să promovăm tot ce-i romînesc»... În timp ce fostul preşedinte al Academiei romîneşti E.Simion constată cu durere: «Noi ne-am format un complex... Romînii nu mai vor să fie romîni» (MS, 1.12.2017).

Desigur, Anatol (?)/Alexandru (?) Dimitriu poate să fie rromîn cît încape într-însul, dar nu este numaidecît să fie şi toromac... Nu este firesc, nici legal, ca un raion moldovenesc să aibă nacealnic un zăpăcit împuţit de romînism... Judecînd după «mărturisirile» din Timpul (12.01.2018) Anatol (?)/Alexandru (?) Dimitriu ar putea fi starşii păcurar sau nacealnic pe vindanjori... Poate fi, după simţirea lui rromînească, chiar şi prefect, dar undeva la Teleorman, dacă asta îi arenjază pe «fraţii romîni»...

Prefectul de Ialoveni, ca orice rromin, este deştepţi... Dînsul îşi închipuie că «pe cei din Ialoveni îi leagă de Romînia nu numai istoria şi limba...». Ce fel de «limbă îi leagă» ne-o demonstrează «mărturisirea» însăilată în stilul romînolingvistic al Moni (mold.: Manea) Stănilă: «Anul Centenarului», adică «anul împlinirii a 100 de ani». Al cui? Al «activităţilor» romîno-eroice ale prefectului/preşedintelui de Ialoveni Anatol (?)/ Alexandru (?) Dimitriu? Altă pildă: «realizată cu susţinerea financiară cu judeţul Ilfov», sau «achită doar pentru transport»... Şi alte perle lingvo-romîno-ialoveniste în redacţia Timpului...

Descreierat de romînism Anatol (?)/Alexandru (?) Dimitriu pînă acum n-a aflat că dragostea sufocantă a romînilor pentru moldoveni nu-i din 1.12.2017. Romînii au început «a înfrăţi» cu de-a sila – cu mitraliere, baionete şi săbii pe moldoveni din decembrie 1917, cînd unităţi romîneşti hămesite au atacat localităţi moldoveneşti din zona Cahul – Hînceşti... Cea mai grăitoare şi răsunătoare dovadă a «înfrăţirii romîneşti» a celor din raionul Ialoveni este

Tragedia de la Gorăşti

«Romînia                                                                                                               1918 iulie 31

Corpul Jandarmeriei                                                                                                      № 1679

Brigada III Jandarmi

Regimentul 6

Compania Chişinău

Către

Parchetul Tribunalului Chişinău

Am onoare a vă aduce la cunoştinţă că pe ziua de 30 iulie s-a răsculat populaţia din satul Gorăşti judeţul Chişinău, omorînd pe şeful postului Gorăşti, plutonierul Năstase, (călăre)ţii din regimentul I Artilerie călăreaţă – un caporal şi doi civili tot din satul Gorăşti, în total 5 morţi, aşa că se fac cercetări. Răniţi sunt 5, dintre care 2 la spital şi 3 în Gorăşti, s-au dat îngrijiri sanitare. Rugîndu-vă să binevoiţi a dispoza. – Comandantul companiei (iscălitura)».

Amănuntele tragediei sînt dezvăluite de inculpaţii şi martorii interogaţi de judecătorul Tribunalului Chişinău. Depoziţiile martorului Pavel Onică din Gorăşti:

«În ziua omorului, la 30 iulie a.c., în sat au venit pentru rechiziţionarea pînii un ofiţer romîn cu trei soldaţi, ei au intrat în ograda Pelagheei Lungu, obligînd-o să le dea o parte din păpuşoii (rom.: porumb), pe care îi avea. Aflînd despre aceasta, locuitorii au început să se adune. Cineva s-a repezit la biserică şi a început a bate clopotele. Auzind alarma, şeful jandarmilor Stanciu şi plutonierul Năstase, înarmaţi cu revolver şi cu puşcă ... au alergat la biserică şi au tras focuri de armă în omul, care bătea clopotele... Cînd lumea se strîngea la faţa locului, Stanciu şi Năstase au tras focuri în mulţime, omorînd pe sătenii Cegorean şi Balan şi rănind vreo 4 – 5 persoane. Atunci lumea adunată ... s-a năpustit asupra lui Stanciu şi Năstase şi i-a omorît...» (Din dosarul № 293 al judecătorului de instrucţie al Tribunalului Chişinău. Relativ la omorîrea şefului de post I.Stanciu ş.a.).

Se mai adaugă: «apoi în ajutor venise un ofiţer cu cîţiva soldaţi, pe care sătenii i-au pus pe fugă. Retrăgîndu-se, romînii continuau să împuşte în norod, rănind cîţiva săteni. Unul din ei, Dicusar Constantin a doua zi a decedat în spital. 33 de ţărani din Gorăşti au suferit pentru că s-au opus jefuitorilor ocupanţi romîni...» – Cronica unei cotropiri anunţate. Romînia împotriva Republicii Moldova. 1917 – 2017. Chişinău, 2017. P. 110.

La tragedia Moldovei anilor 1918 – 1940, la instaurarea aici a regimului romînesc de ocupaţie sîngeroasă a contribuit şi originarul din raionul Ialoveni I.Inculeţ. Dînsul, căpetenie a Sfatului Ţării

-        a salutat gudurător ocuparea de către romîni a Chişinăului la 15.01.1918;

-        a semnat chemarea către populaţia republicii să îngenuncheze în faţa ocupanţilor romîni la 16.01.1918;

-        la 26.03.1918 «a ciupit de la Al.Marghiloman 2 000 000 de lei» (C.Argetoianu), ca «să fie votată cum trebuie unirea»;

-        ca şi Dumitru Diacov astăzi, s-a primblat prin toate partidele romîneşti, ca să treacă prin toate guvernele 1918 – 1940;

-        nici o dată, după 26.11.1918, n-a scos un cuvînt în apărarea pămîntenilor săi oropsiţi, jecmăniţi, schingiuiţi, snopiţi în bătăi;

-        n-a semnat Memoriul celor 29 de deputaţi şi senatori «de Basarabia» (iulie 1924), care au cerut regelui lichidarea regimului sîngeros, sălbatic romînesc din Republica Moldovenească...

Nu în zadar prefectul romînesc Anatol (?)/Alexandru (?) Dimitriu de Ialoveni «urmează să inaugureze bustul lui I.Inculeţ»...

Curios, vor cere moldovenii din raionul Ialoveni ca în «Programul unirii» al primarului raional să fie incluse poziţiile:

În toate bisericile să se facă o panahidă întru pomenirea celor împuşcaţi de bandiţii romîni la Gorăşti la 30 iulie 1918?!

Să se ridice un monument gorăştenilor Cegorean, Balan, Dicusar Constantin, împuşcaţi de ocupanţii romîni la 30 iulie 1918?!

Vasile STATI, preşedinte al Mişcării patriotice Pro Moldova