TOT MAI MULŢI MOLDOVENI CRED CĂ-ŞI POT GĂSI UN LOC DE MUNCĂ ÎN ŢARA LOR

Scade numărul persoanelor care pleacă la lucru peste hotare

Într-unul din numerele trecute ale publicaţiei noastre vă informam despre situaţia catastrofală din lume în ce priveşte asigurarea cu locuri de muncă a tinerilor. Potrivit datelor unor organizaţii internaţionale renumite, precum Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare, Organizaţia Internaţională pentru Muncă şi Banca Mondială, în prezent, 6 procente din totalul persoanelor cu vîrste cuprinse între 15 şi 24 de ani, ceea ce reprezintă 290 milioane de tineri, nu au un loc de muncă.

Chiar şi în multe state din Uniunea Europeană şomajul face ravagii în mediul tinerilor. Astfel în ţara de peste Prut 23 procente din numărul persoanelor cu vîrsta 15-24 de ani nu au posibilitate să muncească. De-a dreptul dezastruos poate fi calificat nivelul de asigurare cu locuri de muncă în ţări din comunitatea europeană, precum Grecia, unde şomajul a afectat aproape 60 procente din populaţia tînără, Spania, în care 56 procente din numărul total al tinerilor nu au fost atrase în cîmpul muncii.

 Dar în ce măsură sînt asiguraţi cu locuri de muncă tinerii din Republica Moldova? Ultimele date statistice oficiale arată că 34,5 procente din numărul total al persoanelor în vîrstă de 15 ani şi peste din ţara noastră au un loc de muncă. Rata de ocupare în cîmpul muncii este mai scăzută în mediul persoanelor cu vîrste cuprinse între 15 şi 29 de ani. Doar 25,2 procente din această categorie a populaţiei ţării este încadrată în cîmpul muncii. Totuşi, este încurajator faptul că spre deosebire de anul trecut gradul de asigurare cu locuri de muncă a persoanelor tinere începe să crească puţin cîte puţin.

Aceasta se întîmplă pe fundalul creşterii numărului de locuri de muncă în ţară. Bunăoară, în comparaţie cu trimestrul I al anului trecut, în primele trei luni, curent, cîteva mii de persoane au avut posibilitate să se angajeze undeva la lucru. Că situaţia pe piaţa muncii a ţării începe să se îndrepte spre bine este confirmată şi de inversarea tendinţelor în acest domeniu, mai ales după ce ponderea persoanelor ocupate în cîmpul muncii a crescut anul curent exact cu cît aceasta s-a micşorat în cel anterior.

Angajările de personal sporesc tocmai în domeniile economiile în care se înregistrează o tendinţă de creştere. Bunăoară, deja v-am comunicat că sfera construcţiilor, după multă vreme de lîncezeală, în primul trimestru, curent, a dat semne de viaţă. În aceste condiţii, nici nu are cum să fie de-a mirării că tocmai sectorul respectiv a angajat cel mai mare număr de lucrători, cu 7,4 procente mai mult faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut.

La fel, domeniul serviciilor a realizat angajări majore, cu peste 20 mii de persoane mai mult faţă de primele trei luni ale anului trecut. În general, acest sector este cel mai mare „donator” de locuri de muncă în ţara noastră. Unităţile lui deţin aproape două treimi din populaţia ocupată. Faptul că aproape toţi agenţii economici ce activează în sfera respectivă reprezintă proprietatea privată explică afluxul masiv de angajaţi anume în sectorul particular al economiei ţării, care s-a caracterizat într-un an de zile printr-o creştere a numărului salariaţilor cu mai bine de 9 procente.

E drept că în anumite sectoare ale economiei, precum este cel agricol, care încă nu şi-a revenit după seceta cumplită din anul trecut, activitatea de muncă continuă se mai scadă din intensitate. Ca urmare, numărul lucrătorilor agricoli din ţară a scăzut cu aproape 3 mii de persoane, ceea ce reprezintă 1,4 la sută. Deşi, ca şi sfera construcţiilor, în trimestrul I, industria a dat semnale de revenire, această ramură încă nu a traversat perioada optimizărilor de personal, din care cauză totalul angajaţilor a cunoscut o neînsemnată subţiere care s-a concretizat printr-o reducere de 1,5 la sută a ponderii persoanelor angajate.

 Nu e de mirare că după asemenea contractări ale angajărilor de personal în aceste două ramuri ale economiei naţionale starea şomajului în ţară s-a dezechilibrat într-o anumită măsură. În consecinţă, rata acestuia s-a aflat într-o mică creştere, mai redusă de un procent. Dar să nu uităm că ponderea populaţiei ocupate la nivelul ţării s-a ridicat peste nivelul din perioada similară a anului trecut.

Totuşi, două tendinţe care se înregistrează pe piaţa muncii a ţării vin să ne toarne o doză bună de optimism. Astfel, datele statistice oficiale arată că numărul persoanelor descurajate în a-şi găsi un loc de muncă în ţară a scăzut cu mai bine de 12 mii de persoane. Drept urmare, exodul forţei muncă autohtone s-a mai potolit, mii de moldoveni renunţînd să plece la muncă în străinătate.

Vlad LOGHIN