Modele sînt. „Reforma educaţiei” din Moldova de ce nu le urmează?

Finlanda, ţara europeană cu cel mai performant sistem de învăţămînt, pregăteşte o reformă radicală în domeniul educaţiei. Mai exact, autorităţile de la Helsinki vor schimbarea abordării structurii programei şcolare, de la axarea pe discipline, la axarea pe teme de interes.

Finlanda este considerată una dintre ţările cu cel mai performant sistem de învăţămînt din lume, situîndu-se an de an în fruntea topurilor internaţionale de specialitate. Doar ţări asiatice precum Singapore sau China surclasează învăţămîntul Nord-european în clasamentele PISA (Programme for International Assessment). Tot Finlanda este cea care doreşte să-şi asume acum pionieratul într-un nou sistem de învăţămînt, relatează The Independent.

Sistemul de predare pe discipline, de tipul o oră de istorie, apoi o oră de geografie se retrage treptat din programa şcolară a claselor superioare de liceu (pentru elevii mai mari de 16 ani) şi este înlocuit de ceea ce finlandezii numesc studiul tematic sau, aşa cum este cunoscut în România, învăţămîntul interdisciplinar.

De exemplu, adolescenţii din învăţămîntul vocaţional, foarte dezvoltat în Finlanda de altfel, ar putea participa la cursuri de „servicii de cafenea”, în cadrul cărora vor combina noţiuni de matematică, limbi străine şi îşi vor dezvolta abilităţile de scriere şi de comunicare cu clienţii.

În cazul liceelor cu profil teoretic, orele disparate de economie, istorie, geografie şi limbi străine ar putea fi grupate în cadrul unor cursuri tematice, ca de exemplu "Totul despre Uniunea Europeană".

Mai multă interacţiune la clasă

Iar schimbările nu se opresc la modul în care este structurată programa şcolară, ci se doreşte şi o regîndire a modului în care se face predarea la clasă. Rîndurile de bănci în care copiii ascultă pasiv la profesorul care îşi susţine ora vor fi înlocuite cu grupurile de lucru, în care elevii vor fi provocaţi să rezolve probleme împreună, pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile de comunicare şi de lucru în echipă.

„Noul sistem, care va fi aplicat mai întîi în Helsinki, se va extinde cu timpul în toată ţara. Avem nevoie să regîndim sistemul, astfel încît să îi servească cu adevărat pe cetăţenii zilei de mîine. Există încă şcoli care predau după modelul tradiţional, oportun la începutul secolului trecut, doar că nevoile societăţii s-au schimbat radical în secolul 21”, consideră Marjo Kyllonen, managerul pe educaţie al oraşului Helsinki.

Însă rezistenţa la schimbare este puternică chiar şi în Finlanda, care aplică deja sistemul în unele şcoli, iar rezultatele sînt încurajatoare. Pentru a face mai uşoară tranziţia în cazul cadrelor didactice, Marjo Kyllonen propune o metodă de co-predare, în care pot participa la curs mai mulţi profesori cu specializări diferite. De asemenea, profesorii care îmbrăţişează noul sistem vor fi recompensaţi material.

În prezent, şcolile finlandeze sînt obligate să introducă cel puţin o dată pe an o perioadă de învăţămînt interdisciplinar, care poate dura pînă la cîteva săptămîni. Totuşi, chiar şi în Helsinki, oraş care în prezent face eforturi să dubleze aceste perioade de educaţie interdisciplinară, circa 70% din profesori nu au urmat încă programe de pregătire pentru această nouă abordare a predării.

Cu toate acestea, ambiţiosul proiect al autorităţilor, care va fi depus pînă la sfîrşitul lunii la consiliul orăşenesc, propune ca învăţămîntul interdisciplinar să ia locul celui tradiţional în toate şcolile din Finlanda pînă în 2020.

Educaţie prin joc pentru cei mici

Între timp, Finlanda pregăteşte schimbări şi pentru ciclul primar, prin proiectul Playful Learning Centre, în cadrul căruia se poartă negocieri cu companiile de jocuri video, pentru a găsi soluţii inovatoare de învăţare pentru cei mici. „Vrem să facem din Finlanda o ţară-reper în ceea ce priveşte soluţiile de învăţare pentru copii”, a spus Olavi Mentanen, directorul PLC Project.

Sistemul se aplică în cîteva şcoli din Helsinki, precum şcoala primară Siltamaki, unde învaţă 240 de copii cu vîrste cuprinse între 7 şi 12 ani. Spre exemplu, la ora de engleză, profesoara le aduce copiilor la clasă harta Europei. Copiii trebuie să vorbească în engleză despre condiţiile meteo din fiecare ţară de pe hartă, combinînd astfel noţiuni de engleză cu noţiuni de geografie. În altă sală, copiii joacă şah, iar pe coridor, alţi copii joacă un joc în care se îngrămădesc să colecteze informaţii despre diferite părţi ale Africii, mai relatează publicaţia britanică.

Sursa: Adevărul.ro