Anul trecut, un studiu al PMR arăta cum piaţa românească de suplimente alimentare şi vitamine a crescut în ultimul an cît alţii în şapte, cu circa 25%, ajungînd la 250 de milioane de euro. Între timp, pe plan internaţional apar studii clinice care demonstrează că aceste ajutoare nutritive pot fi dăunătoare sau în cel mai bun caz fără efect, în timp ce pe plan naţional se pune problema unui mai bun control asupra reclamei excesive care se face pentru aceste produse.

Cea mai saturată piaţă din acest punct de vedere este Cehia, în timp ce România oferă cele mai mari perspective de creştere, arată studiul PMR. Rata de creştere anuală a pieţei de suplimente din Cehia este de 3,5%, tocmai pentru că aici este cea mai mare saturaţie de astfel de produse farmaceutice.

În România se consumă, anual, circa două cutii de vitamine pe cap de locuitor, iar valoarea estimată a pieţei româneşti a suplimentelor nutritive este de 250 de milioane de euro, iar piaţa ar urma să se dubleze în următorii cinci ani. La acest moment, numărul produselor de acest tip comercializate legal în România este de 18.000 şi nici această piaţă nu este ocolită de falsuri.

De multe ori, beneficiile înscrise pe etichetă s-au dovedit a fi mincinoase, aşa că pe 14 decembrie 2012, UE a definit o listă de menţiuni permise pe etichetele suplimentelor alimentare alimentare. Drept urmare, după verificări, au fost găsite peste 1.700 de menţiuni mincinoase şi doar 200 conforme cu realitatea.

Un raport realizat de Agenţia Americană pentru Cercetare şi Calitate în Sănătate din 2006 a concluzionat după mai multe studii clinice că administrarea regulată a vitaminelor şi suplimentelor nu are efecte însemnate în ceea ce priveşte prevenţia în bolile cardiovasculare, cancer, cataractă etc. Raportul notează însă că administrarea de suplimente şi vitamine are efecte bune în cazul unei populaţii subnutrite, că vitamina D poate preveni fracturile de oase la oamenii în vîrstă şi că zincul şi antioxidanţii pot ajuta la prevenirea degeneraţiei maculare (afecţiuni de vedere) la oamenii în vîrstă.

Cu alte cuvinte, acestea trebuie luate la indicaţia medicului, însă faptul că se dau fără reţetă şi că li se face o reclamă agresivă în toată lumea încurajează automedicaţia.

Consiliul Român pentru Publicitate (CRP) a luat în discuţie acum o lună acesta situaţie: 90% din piaţa de publicitate a produselor de sănătate din România este reprezentată de reclama la suplimentele alimentare, care are un ratecard estimat la 160 de milioane de euro.

De curînd, două posturi de televiziune din România au fost sancţionate de CNA cu 50.000 de lei pentru difuzarea unor reclame care pomiteau rezultate miraculoase după administrarea a două suplimente alimentare: Prostafix şi Zeolit.

Unele dintre cele mai vîndute astfel de produse sînt suplimentele alimentare pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii sexuale, cele pentru pentru slăbit, cumpărate în special de femei şi cele care promit întărirea imunităţii, cumpărate în special de părinţi pentru copii. Pentru toate trebuie însă să existe acordul medicului, întrucît unele produse pot interacţiona cu medicamentele luate în paralel de persoana respectivă.

Sursa: RevistaPreseiOnline