Stresul, despărţirile, divorţul, pierderea cuiva drag, furia ne afectează tăcut nu numai starea de spirit, optimismul şi calitatea vieţii dar şi buna funcţionare a inimii
În popor se folosea adesea vorba „s-a îmbolnăvit de inimă rea” pentru a descrie în cuvinte simple modul în care suferinţa şi îndurerarea sînt resimţite în zona inimii. ”Din punct de vedere fizic, emoţiile negative activează prompt efectul de „răspuns în faţa unui atac” în cadrul căruia hormonii de stres – adrenalina şi cortizolul – cresc ritmul respiraţiei şi ritmul cardiac şi favorizează un impuls de energie necesar reacţiei la factorii stresori. De asemenea, creşte presiunea sîngelui ca urmare a comprimării vaselor de sînge. Toate aceste schimbări supun inima unui efort suplimentar de face faţă schimbărilor resimţite în organism”, explică Monica Burcea, psihoterapeut şi trainer formator.

Trei inamici tăcuţi dar puternici
Psihoterapeutul detaliază care sînt cele mai periculoase emoţii pentru sănătatea inimii:
1. Stresul acţionează încet dar sigur. Perioadele de stres prelungit şi suprasolicitare nervoasa nu ne consumă doar energia psihică ci ne afectează şi imunitatea, tensiunea arterială, greutatea sau calitatea somnului. Deşi o cantitate minimă de stres este considerată a fi benefică, stresul constant conduce către pierderea interesului pentru activităţi care la un moment dat aduceau plăcere, deteriorează relaţiile de prietenie sau de cuplu. Se pare însă că oamenii optimişti fac faţă mai bine stresului şi asta datorită poziţionării diferite faţă de anumite situaţii de viaţă.
În cazul femeilor este bine să ţinem seama şi de faptul că stresul şi supărarea pot provoca dispariţia menstruaţiei. Absenţa ciclului, în astfel de cazuri, poate persista pînă la cîteva luni, spun specialiştii, perioada depinzînd de intensitatea stresului. Absenţa menstruaţiei este o altă cauză de stres şi astfel femeia poate intra întru-un cerc vicios al neliniştii şi frustrării.
În astfel de cazuri este important să fim sinceri cu noi înşine şi să înţelegem cu adevărat ce ne stresează, să identificăm corect sursa. Nu ţipăm la partener pentru că la serviciu se duce totul de rîpă, nu certăm copilul pentru că partenerul nu a făcut ceea ce l-am rugat. În astfel de cazuri nu sînt de vină nici copilul, nici partenerul ci doar senzaţia că situaţia scapă de sub control. O astfel de senzaţie activează în organism acel instinct de pregătire pentru luptă, pentru a rezista în faţa provocărilor. Pentru o persoană care suferă deja de hipertensiune arterială sau are antecedente legate de afecţiuni ale miocardului, astfel de situaţii sînt foarte nocive.
2. Emoţiile negative: furia, invidia, tristeţea, nedreptatea, gelozia, nesiguranţa sînt instrumente care manevrate constructiv, ne ajută să ne eliberăm, să ne reechilibrăm. Pe de altă, parte, neexprimate sau ascunse sub covor, aceste trăiri ne pot afecta serios sănătatea. Activînd sistemul nervos simpatic, astfel de emoţii favorizează creşterea ritmului cardiac, presiunea sangvină, menţinînd organismul în stare de alertă. Fiecare tip de emoţie negativă predispune la o anume reacţie comportamentală: frica şi dezgustul determină îndepărtarea de o ameninţare, dispreţul şi mania duc la atac sau opoziţie, ruşinea – la retragere socială, iar tristeţea se asociază cu abandonarea scopurilor.
3. Pierderile emoţionale: separările, divorţul, pierderea unei persoane dragi sînt printre cele mai grele încercări. Indignarea, refuzul, furia neputincioasă sau culpabilizarea sînt trăiri ce preced astfel de evenimente iar senzaţia este una de sufocare, de incapacitate de a vedea o ieşire. Toate aceste stări sînt inamici direcţi ai sănătăţii şi, în special, ai inimii. Depresia ce se poate instala adesea după astfel de evenimente trebuie abordată cu multă atenţie şi este recomandat să cerem ajutorul unui psihoterapeut. Cercetările arată că în cazul unui divorţ este necesar un interval de unul pînă la trei ani pentru reechilibrarea emoţională.
O altă emoţie negativă de luat în seamă este dependenţa. Dacă efectele adicţiei (dependenţei n.r.) de tutun, alcool, droguri sînt deja cunoscute, dependenţa emoţională naşte agresivitate interioară iar relaţia de cuplu poate fi afectată în timp. O persoană dependentă emoţional va avea constant stări de frică, de panică datorate angoasei de pierdere a partenerului iar eforturile constate de mulţumire a acestuia vor genera frustrare şi oboseală.

Cum ne putem ajuta inima?
– Evitarea exceselor (alcool, tutun, dulciuri, mese copioase). ”Dincolo de beneficiile fizice, există şi beneficii psihologice ale reechilibrării stilului de viaţă. Excesele sînt de obicei modalităţi de eschivă, de apărare în faţa conştientizării unor aspecte din viaţa noastră cu care nu ne simţim pregătiţi să ne confruntam. Pe termen lung însă, excesele se pot transforma în obişnuinţe sau chiar în dependenţe”, a adăugat Monica Burcea.
– Timpul petrecut în aer liber este un medicament bun pentru psihic. Reconectarea cu natura, în orice formă alegeţi să o practicaţi (plimbări în parc, pescuit, drumeţii, plajă, picnic) este o modalitate excelentă de recreere şi eliberare de stres. Aerul curat, sunetele naturii, lumina soarelui sînt „medicamente” naturiste care ne răsfaţă inima.
– Legăturile de calitate. Se spune că prietenii e mai bine să fie puţini şi buni decît mulţi dar îndepărtaţi. Relaţiile bazate pe sinceritate, respect, oamenii cu care vă simţiţi pe aceeaşi lungime de undă aduc un plus de calitate vieţii. ”Păstraţi în jurul vostru acele persoane care vă încarcă de energie, cu care vă simţiţi în largul vostru şi eliberaţi legăturile cu oamenii toxici, pesimişti care vă devitalizează”, vă sfătuieşte psihoterapeutul Monica Burcea.
– Iertarea este unul dintre cele mai bune pansamente pentru inimă. ”Adesea purtăm în suflet supărări sau nedreptăţi determinate de comportamentul unor persoane dragi de la care am avut aşteptări. Toate acestea nu fac decît să ne îngreuneze funcţionarea psihică şi capacitatea de a ne bucura de viaţă. Sînt momente în care pur şi simplu trebuie să mergem mai departe altfel riscăm să „cărăm” în suflet poveri ce nu-şi mai au rostul”, a completat expertul.

Gîndirea pozitivă – un remediu?
Din ce în ce mai mult se vorbeşte în zilele noastre despre gîndirea pozitivă, despre atitudinea optimistă şi efectele nebănuite ale acestora asupra sănătăţii fizice. Unele persoane îmbrăţişează acest mod de viaţă, altele, dimpotrivă, neagă că toate acestea ar putea avea vreun efect palpabil. Ultimele cerecetări demonstreză ştiinţific faptul că optimiştii trăiesc mai mult, se vindecă mai uşor şi au o durată de viaţă mai mare decît oamenii care văd mai degrabă jumătatea goală a paharului.
Sursa: doctorulzilei.ro