Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că ţările NATO ar trebui să aloce în cele din urmă 4% din PIB pentru apărare, sugerînd o dublare a obiectivului de 2% stabilit anterior la summitul NATO din Ţara Galilor din 2014.

"Preşedinţii (SUA) au încercat mai mulţi ani la rînd fără succes să facă Germania şi alte naţiuni NATO bogate să plătească mai mult pentru protecţia lor faţă de Rusia. Plătesc doar o fracţiune din costul lor", a afirmat Preşedintele Trump într-un mesaj postat Joi pe Twitter. „Țările NATO cheltuiesc miliarde de dolari pentru apărare, de la vizita mea de anul trecut, cînd le-am cerut acest lucru, dar nu este nici pe departe suficient. SUA cheltuiește mult prea mult. Granițele Europei sînt proaste. Președinții au încercat, fără succes, să convingă Germania și alte țări bogate membre NATO să plătească mai mult pentru protecția lor față de Rusia. Ei plătesc doar o fracțiune din acest cost. SUA plătește zeci de miliarde de dolari și iese în pierdere. Pe deasupra, Germania a început să îi plătească Rusiei, țara de care vrea să se protejeze, miliarde de dolari pentru energie. Este inacceptabil! Toate țările NATO trebuie să aloce 2% pentru apărare, iar acest procent să ajungă la 4% în următorii ani”, a scris Președintele american Joi dimineață, pe Twitter.

”Preşedintele Donald Trump trebuia să iasă de la reuniunea de Joi şi să participe la întîlnirile bilaterale. În cadrul reuniunii au fost discuţii contradictorii şi a trebuit să rămînă în sală. Au fost scoase statele partenere şi au rămas doar aliaţii.”, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale. Sursele citate au transmis că Preşedintele american şi-a anulat întîlnirile stabilite pentru Joi, în a doua zi a summit-ului NATO, Trump urmînd să plece spre Londra.

În ciuda tensiunilor, la finalul primei zile de întrevederi la Bruxelles şi la cîteva ore după ce i-a atacat pe aliaţi, Trump a sprijinit planul NATO de impulsionare a apărării împotriva Rusiei. Aliaţii au acceptat propunerea României privind găzduirea unui comandament terestru, dar la următoarele întîlniri ministeriale se va stabili dacă acest comandament va exista sau dacă va fi amplasat în România. Preşedintele român Klaus Iohannis a declarat Miercuri, înaintea începerii evenimentului, că România nu susţine ideea potrivit căreia unele ţări să contribuie, iar altele doar să beneficieze, punctînd totodată faptul că România a devenit nu doar un receptor de securitate din regiune, ci şi un furnizor.

Pentru prima oară NATO cere în mod explicit Federaţiei Ruse să îşi retragă trupele amplasate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei. Aliaţii au anunţat în această declaraţie şi întărirea posturii maritime, într-o viziune integrată şi mult mai eficientă. Deciziile negociate anterior la nivelul miniştrilor apărării din Consiliul Nord-Atlantic au fost aprobate de şefii de stat şi de guvern în reuniunea de Miercuri. O importanţă deosebită a fost acordată întăririi posturii de descurajare şi apărare, ca rezultat al aplicării unei game largi de măsuri de asigurare, de creştere a capacităţii operaţionale a Alianţei, precum şi de consolidare a profilului de descurajare prin intermediul prezenţei aliate înaintate şi a Forţei de Răspuns a NATO.

Pentru aceasta , şefii de stat şi de guvern au aprobat lansarea Iniţiativei aliate de creştere a capacităţii operaţionale – Iniţiativa "De 4 ori 30" ("Four 30s"), care prevede ca pînă în 2020 Alianţa să aibă la dispoziţie 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadroane de aviaţie şi 30 de vase de război, gata să fie dislocate în mai puţin de 30 de zile, pentru a răspunde potenţialelor ameninţări la adresa securităţii membrilor săi. În domeniul consolidării Structurii de comandă (NATO Command Structure/NCS), a fost aprobată creşterea nivelului de încadrare a acesteia cu peste 1.200 de posturi, pentru a face faţă noilor sarcini care stau în faţa Alianţei. Totodată, s-a consfinţit ca noul Comandament aliat întrunit pentru Atlantic să fie dislocat la Norfolk, SUA, în timp ce noul Comandamentul de sprijin din Europa va fi operaţionalizat la Ulm, în Germania. Aliaţii din NATO au încercat, Joi, să calmeze atmosfera electrizantă de Miercuri, concentrîndu-se asupra Afganistanului şi Ucrainei, după şocul provocat de Donald Trump, care le-a cerut să-şi dubleze cheltuielile alocate Apărării, relatează AFP. Tot Joi, era aşteptată o declaraţie de colaborare a Georgiei cu NATO la Marea Neagră.