STEFAN CEL MARE SI SFINT - MODELUL CONDUCATORULUI CRESTIN

Creștinii din Republica Moldova îl pomenesc astăzi pe Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfînt care a fost apărătorul creştinătăţii, al Europei împotriva turcilor şi expansiunii islamului.

Creștinii ortodocși din Republica Moldova îl cinstesc astăzi pe binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfînt. Potrivit datelor Registrului de Stat al Populaţiei (RSP), în Moldova sînt peste 10 mii de persoane care își sărbătoresc astăzi onomastica.

 

Viața Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfînt

Ștefan cel Mare a fost fiul domnitorului Bogdan al II-lea și al Mariei Oltea. Ștefan l-a înfrînt în 1457, la Doljești, pe Petru Aron, ucigașul tatălui său, și a fost uns domn al Moldovei de către mitropolitul Teoctist.

Domnia i-a fost marcată de numeroase lupte, cele mai multe cu turcii, care deveniseră o amenințare pentru Europa și pentru întreaga Creștinătate. Cea mai importantă victorie asupra turcilor Ștefan a obținut-o la Podul Înalt, lîngă Vaslui, în 10 ianuarie 1475, cu o armată de trei ori mai mică decît a invadatorilor. Semnificativ pentru gîndirea voievodului, Cronica Țării Moldovei spune că, după această luptă, Ștefan cel Mare „nu a fost cuprins de trufie, ci a postit patru zile numai cu pîine și cu apă și în toată țara a dat de veste ca nimeni să nu se laude cu această izbîndă, ci s-o atribuie numai lui Dumnezeu și numai Lui să i se aducă laudă".

Canonizarea lui Ștefan cel Mare a venit după cîteva sute de ani, deși a fost cinstit ca sfînt de către popor de la moartea sa. O mărturie în acest sens aparține arhidiaconului catolic polonez Maciej Staryjkowski, care a vizitat în 1575 Țara Moldovei, arăta că „din cauza nespusei sale vitejii îl socotesc ca sfînt".

În spațiul creștin al Evului Mediu, pe de altă parte, era cunoscută categoria sfinților-regi, care cîrmuiau cu credință poporul întru frica lui Dumnezeu: Sfinții Boris și Gleb la ruși, Sfîntul Ștefan al Ungariei, Sfîntul Venceslas al Boemiei și alții. Biserica Ortodoxă Română a împlinit în 1992, după o întîrziere datorată regimului comunist, actul oficial al canonizării lui Ștefan cel Mare ca domn binecredincios, stabilind și ziua cinstirii sale — 2 iulie/15 iulie.

 

Tomosul de canonizare a Sfîntului Ștefan cel Mare

Urmînd rînduiala canonică și sinodală și chemînd în ajutorul nostru Puterea Celui Prea Înalt, HOTĂRÎM:

Ca de acum înainte și pînă la sfîrșitul veacurilor, Voievodul Ștefan cel Mare al Moldovei să fie pomenit laolaltă cu bărbații cei cuvioși și Sfinți ai Bisericii, cinstindu-se cu slujbe și cîntări de laudă în ziua de 2 iulie (15 iulie c.b. - n.r.), fiind înscris în sinaxar, cărțile de cult și calendarul Bisericii noastre cu numele „DREPTCREDINCIOSUL VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÎNT".

Spre veșnică cinstire, dovadă și încredințare despre cele ce am hotărît, s-a întocmit acest Tomos Patriarhal și Sinodal de Canonizare spre a fi adus la cunoștința credincioșilor și clerului Bisericii Ortodoxe Române și tuturor evlavioșilor români, oriunde ar trăi aceștia. Dat în București, anul mîntuirii 1992, luna iunie, ziua a douăzecea.

Sursa: sputnik.md