Rusia, criticată de UE pentru presiuni inacceptabile

Rusia trebuie să respecte dreptul vecinilor din Est ai UE de a alege dacă intră în acorduri de asociere cu UE, au anunţat europarlamentarii în rezoluţia adoptată Joi, 12 Septembrie.

„Rusia trebuie să nu exercite presiuni, cum a fost cazul recentelor sancţiuni economice împotriva Ucrainei şi Moldovei şi a ameninţărilor la adresa Armeniei, pentru a le determina să nu semneze sau să nu înceapă acorduri cu UE, la viitorul summit al Parteneriatului Estic, din Noiembrie de la Vilnius”, se mai arată în text.

Aleşii de la Bruxelles au spus că este nevoie de acţiune din partea UE, care trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru apărarea ţărilor din Parteneriatul Estic, ce au fost expuse la presiuni „deschise, alarmante şi escaladante" din partea Rusiei, mai spun deputaţii, cerînd Comisiei Europene şi Consiliului să propună „măsuri concrete şi efective" pentru a sprijini ţările partenere în aspiraţiile şi alegerile lor europene. 

Rezoluţia Parlamentului European referitoare la presiunea exercitată de Rusia asupra ţărilor din Parteneriatul estic (în contextul viitorului summit al Parteneriatului estic de la Vilnius) (2013/2826(RSP)

Parlamentul European,

–   avînd în vedere summit-ul Parteneriatului estic de la Vilnius, care va avea loc în Noiembrie 2013,

–   avînd în vedere faptul că Ucrainei, Armeniei, Georgiei şi Moldovei li se oferă perspectiva de a semna şi, respectiv, de a demara acorduri de asociere cu Uniunea Europeană; avînd în vedere, în special, noul tip de asociere prevăzut, care este mai complex, oferind posibilitatea de a stabili relaţii cuprinzătoare şi aprofundate cu partenerii europeni, şi care nu vizează doar obţinerea unor avantaje economice, ci şi stabilirea unor relaţii politice şi sociale puternice,

–   avînd în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucît Memorandumul de la Budapesta din 1994 privind dezarmarea nucleară a Ucrainei îi oferă acesteia garanţii în ceea ce priveşte utilizarea sau ameninţarea de utilizare a forţei împotriva ei şi prevede acordarea unui sprijin Ucrainei atunci cînd se încearcă exercitarea unei presiuni asupra sa prin mijloace economice;

B.  întrucît acordurile de asociere şi acordurile de liber schimb aprofundate şi cuprinzătoare (DCFTA) dintre UE şi ţările din Parteneriatul estic reprezintă un angajament în ceea ce priveşte voinţa şi capacitatea de a consolida şi de a continua cu succes cooperarea dintre părţi în diverse domenii;

C. întrucît presiunea la care au fost supuse de curînd ţările din Parteneriatul estic care avansează pe calea către acordurile de asociere, printre care se numără restricţii comerciale şi măsuri protecţioniste aplicate de Rusia, pune aceste ţări într-o situaţie precară datorată unor constrîngeri geopolitice cărora nu ar trebui să fie supuse;

D. întrucît presiunea exercitată asupra ţărilor din Parteneriatul estic, mergînd de la aspectele economice şi politice actuale pînă la anunţarea unor restricţii economice viitoare, compromite perspectiva unei mai mari integrări a acestora la nivelul UE prin intermediul acordurilor de asociere;

E.  întrucît ţările din Parteneriatul estic au dreptul şi libertatea depline şi suverane de a stabili, ca parteneri egali, relaţii cu ţări pe care le aleg singure;

F.  întrucît, acum mai mult ca niciodată, trebuie atrasă atenţia asupra presiunilor alarmante exercitate în vecinătatea estică a UE şi asupra contestării de către Rusia a însuşi proiectului de Parteneriat estic,

1.  reaminteşte că principiul de egalitate suverană şi de respect pentru drepturile inerente suveranităţii, precum şi principiile de neintervenţie în afacerile interne, de bună cooperare între state şi de îndeplinire cu bună credinţă a obligaţiilor din cadrul dreptului internaţional, astfel cum au fost convenite în cadrul acordurilor de la Helsinki, sunt principii fundamentale care reglementează relaţiile internaţionale dintre state independente şi, prin urmare, nu ar trebui încălcate sub nici o formă;

2.  deplînge faptul că, pe măsură ce se apropie summit-ul Parteneriatului estic de la Vilnius, se exercită diferite tipuri de presiune asupra ţărilor din Parteneriatul estic, culminînd cu negocierea semnării sau demarării acordurilor de asociere ale acestora; consideră această presiune ca fiind inacceptabilă şi invită Rusia să se abţină de la acţiuni care sunt în clară contradicţie cu principiile de la Helsinki menţionate mai sus;

3.  subliniază cu tărie faptul că libera alegere a ţărilor din Parteneriatul estic, care nu afectează nicidecum în mod negativ Rusia, nu ar trebui să genereze pentru acestea consecinţe precum măsuri comerciale, restricţii în ceea ce priveşte acordarea vizelor şi mobilitatea lucrătorilor, interferenţe în „conflicte îngheţate” etc.;

4.  îndeamnă Comisia Europeană şi Serviciul european de acţiune externă să analizeze aceste măsuri dintr-o perspectivă mai largă, nu doar comercială, în spatele acesteia ascunzându-se o presiune politică evidentă, şi să acţioneze pentru a apăra partenerii Uniunii prin trimiterea unui puternic mesaj de sprijin faţă de aspiraţiile şi alegerile tuturor ţărilor din cadrul Parteneriatului estic;

5.  îndeamnă ţările din Parteneriatul estic să îşi continue şi să îşi consolideze eforturile pentru depăşirea dificultăţilor lor actuale pînă la summit-ul Parteneriatului estic de la Vilnius şi să nu cedeze presiunii exercitate asupra lor;

6.  reaminteşte faptul că oferirea posibilităţii de încheiere a unor acorduri de asociere şi negocierea acestora cu partenerii noştri Est-europeni i-a expus pe aceştia presiunilor deschise, alarmante şi crescînde ale Rusiei, menite să îi descurajeze de la asocierea cu UE, acest fapt creînd, la rîndul său, o responsabilitate pentru UE de a acţiona pentru a-şi apăra partenerii;

7.  reaminteşte că acordurile de asociere şi acordurile de liber schimb aprofundate şi cuprinzătoare sunt menite să stimuleze competitivitatea, producţia şi randamentul economic ale ţărilor partenere şi ale UE, fapt care va avea un efect pozitiv inclusiv asupra Rusiei, şi, prin urmare, acestea nu subminează relaţiile comerciale de lungă durată pe care ţările din Parteneriatul estic le-au dezvoltat în regiune; consideră că, dimpotrivă, aceste acorduri nu trebuie considerate ca fiind incompatibile cu aceste relaţii comerciale şi că orice conflict comercial trebuie să fie rezolvat în conformitate cu normele şi obligaţiile stabilite în cadrul Organizaţiei mondiale a comerţului; consideră că UE este pregătită să sprijine partenerii europeni nu numai în ceea ce priveşte menţinerea cooperării economice cu Rusia, ci şi în vederea consolidării acesteia într-un mod benefic tuturor părţilor;

8.  încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, statelor membre, guvernelor şi parlamentelor ţărilor din cadrul Parteneriatului estic, Adunării parlamentare a Consiliului Europei şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

„UE ar putea impune interdicţii la importul produselor ruseşti!”

O astfel de declaraţie a făcut-o deputatul polonez Jacek Saryusz-Wolski. „UE poate impune un embargo, spre exemplu, asupra livrărilor de vodcă rusească pe piaţa europeană. Mai mult decît atît, Ucraina este protejată de normele OMC, în timp ce Rusia le încalcă. Există un întreg arsenal de instrumente pentru a proteja Ucraina de presiunile Rusiei. Inclusiv livrarea de gaz din UE către Ucraina şi R. Moldova la preţuri mai mici decît ofertele propuse de Rusia”, a declarat Saryusz-Wolski. În opinia acestuia, toată Europa s-a convins că Rusia, prin acţiunile sale din ultimele zile, intenţionează să împiedice semnarea Acordului de Asociere.

UE nu a găsit probleme de ordin sanitar-igienic la produsele importate din Moldova

Štefan Füle, comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate, a declarat, într-un discurs ţinut în plenul Parlamentului European, că nu cunoaşte cauze legale ce ar justifica embargoul pus de Rusia pe vinurile moldoveneşti. „Organele de control alimentar din cadrul UE nu au găsit probleme de ordin sanitar-igienic la produsele importate din Moldova, deci vom continua importarea vinurilor şi a altor produse agricole“, a spus oficialul.

Füle a declarat că UE ar putea mări cota de import a vinurilor moldoveneşti în UE. „Împreună cu colegul meu Dacian Cioloş, responsabil de Agricultură, vom analiza această posibilitate. De asemenea, vom trimite în Moldova un grup de experţi care vor ajuta la înlăturarea problemelor cu care se confruntă cîteva din ramurile economiei, precum Avicultura“, a precizat oficialul european.

Potrivit lui, orice ameninţare din partea Rusiei legată de posibila semnare a acordurilor cu UE de către Moldova este inadmisibilă. „În Principiile OSCE de la Helsinki ne-am asumat să respectăm „dreptul fiecărui stat de a defini şi de a dirija relaţiile cu alte state aşa cum doreşte, în conformitate cu dreptul internaţional. UE îi va susţine şi îi va apăra pe cei presaţi pe nedrept“, a promis oficialul.

Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, biroul pentru Armenia, Štefan Füle a spus că la Bruxelles se examinează deciziile legale pentru majorarea cotelor de vin moldovenesc exportate în UE. Füle a evidenţiat faptul că „în afară de creşterea cotei de vin moldovenesc exportate pe piaţa UE, statele din UE se vor strădui ca, după parafarea Acordului de Asociere, să facă o excepţie pentru R. Moldova şi Georgia. Prin urmare, statele UE se vor mobiliza pentru a finaliza, în regim de urgenţă, procedurile impuse pentru semnarea Acordului, iar asta pînă la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene”, a declarat Füle.

Acesta a mai precizat că orice ameninţare din partea Rusiei este inacceptabilă, iar UE va sprijini şi se va solidariza activ cu toate statelor care sunt victimele acestei presiuni nedorite. „Solidaritatea, a mai spus Štefan Füle, nu este o vorbă goală aici”.

Ambasada SUA

În acest context, şi Ambasada SUA de la Chişinău a  reacţionat la embargoul pus de Rusia: „Toate ţările au dreptul de a alege propria cale de integrare economică şi de dezvoltare în funcţie de interesul naţional. Nici o ţară nu are dreptul să determine orientarea politică şi economică a altei ţări şi nici să decidă căror alianţe şi acorduri comerciale se poate alătura“, se arată în comunicatul Ambasadei.

Un embargo motivat politic

Preşedinta Delegaţiei Parlamentului European la Comisia parlamentară de cooperare UE - Republica Moldova, europarlamentarul Monica Macovei, a criticat, la rîndu-i, decizia serviciului sanitar rusesc de a interzice importurile de vin din R. Moldova.

„Embargoul impus de Federaţia Rusă pe importurile de vin este o încercare urîtă de destabilizare a parcursului european al R. Moldova. Această provocare arată că Federaţia Rusă nu îi respectă pe cetăţenii R. Moldova şi vrea să le interzică prosperitatea pe care le-o oferă piaţa UE. Cu circa două luni înainte de parafarea Acordului de Asociere dintre R. Moldova şi UE, Federaţia Rusă foloseşte un pretext pentru a impune un embargo motivat politic, sancţionînd hotărîrea cu care R. Moldova îşi continuă parcursul european.

Serviciul Sanitar rusesc este ridicat la rang de „minister de război” pentru a pedepsi ţările din „vecinătatea apropiată” care nu răspund ordinelor Federaţiei Ruse.  Embargo-ul „comercial” este şi ilegal: Federaţia Rusă este membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului din 2012 însă, la numai un an după aderare, ignoră regulile acestei organizaţii. Conform principiului echivalării, Federaţia Rusă acceptă măsurile sanitare luate de R. Moldova. Interdicţia pentru importul de vinuri a fost adoptată fără a se cere informaţii de la autorităţile din R. Moldova şi fără a se solicita inspecţii la producătorii moldoveni din partea inspectorilor sanitari ruşi“, a spus Monica Macovei.

„Şi noi am trecut prin ceea ce treceţi voi!”

Aflat într-o vizită la Chişinău, ministrul de Externe al Estoniei, Urmas Paet, a împărtăşit experienţa ţării sale, comentând embargoul impus de Rusia pe vinurile moldoveneşti. Oficialul nu crede că această decizie este una economică.

„Dacă sunt probleme comerciale, înainte de a fi luată o astfel de decizie peste noapte, trebuiau să fie negocieri şi discuţii. Nu e normal ca ieri să fie anunţat embargo şi azi să fie deja aplicat. Nu aşa se rezolvă astfel de probleme“, a declarat Urmas Paet. „Şi noi am trecut prin ceea ce treceţi voi. Am avut în anii ’90 embargo la exporturi, ni s-a tăiat gazul. Aceste restricţii ne-au făcut mai puternici şi ne-au împins să sporim calitatea produselor noastre, să ne reorientăm şi să reducem dependenţa de o singură piaţă. Astăzi 70% din exporturile noastre sunt în celelalte ţări ale UE“, a spus ministrul estonian.

Compensare financiară europeană pentru pierderile suferite 

Titus Corlăţean, şeful diplomaţiei române, a declarat că şi România ar putea ajuta statul vecin prin creşterea cotelor de import pentru produsele restricţionate de Rusia, dar că aşteaptă şi un răspuns din partea Guvernului R. Moldova.
"Am discutat cu colegi, miniştri europeni, în ultimele zile, şi există aceeaşi reacţie. La acest lucru adăugaţi şi discuţiile pe care şi eu personal le-am lansat încă din 6 Septembrie la Reuniunea informală a miniştrilor Afacerilor Externe din UE la Vilnius. Am avertizat la acel moment că, din datele pe care le avem, există riscul unui embargou pentru produse din R. Moldova şi am solicitat Comisiei Europene să pună pe picioare rapid un mecanism de asistenţă, de sprijin şi de compensare financiară pentru pierderile suferite, atenţie, de un partener al UE, nu vorbim de orice fel de stat. (...) A fost o receptare pozitivă a mesajului transmis, ştiu că acest lucru se discută în Comisia Europeană şi mecanisme pot fi identificate. Adică atît la nivel european, cît şi din partea statelor membre, în primul rînd România, eu cred că va exista un sprijin concret şi solidaritate în momente dificile", a susţinut Titus Corlăţean.