Rusia, criticată de eurodeputaţi pentru presiuni inacceptabile

Rusia trebuie să respecte dreptul vecinilor din Est ai UE de a alege dacă intră în acorduri de asociere cu UE, anunţă europarlamentarii în rezoluţia adoptată Joi.

De exemplu, Rusia trebuie să nu exercite presiuni, cum a fost cazul recentelor sancţiuni economice împotriva Ucrainei şi Moldovei şi a ameninţărilor la adresa Armeniei, pentru a le determina să nu semneze sau să nu înceapă acorduri cu UE, la viitorul summit al Parteneriatului Estic, din Noiembrie de la Vilnius, se mai arată în text.

Eurodeputaţii critică presiunea inacceptabilă pe care Rusia a exercitat-o asupra ţărilor din Parteneriatul Estic al UE, în pregătirea summit-ului de la Vilnius al acestui forum de cooperare. Ei cer respectarea suveranităţii statelor independente şi neintervenţia în afacerile lor internet, conform dreptului internaţional.

Ţările din Parteneriatul Estic au dreptul de a „construi relaţii cu partenerii pe care îi aleg", se mai arată în text. Rezoluţia respinge ferm ideea conform căreia relaţiile UE şi ale Rusiei cu ţările din Parteneriatul Estic pot fi tratate ca „joc de sumă zero". În loc să utilizeze conflictele îngheţate din zonă în propriul interes economic şi geopolitic, Rusia ar trebui să coopereze şi să contribuie constructiv la stabilitatea economică şi politică a regiunii, se arată în continuare.

Aleşii de la Bruxelles încurajează ţările din Parteneriatul Estic să continue pregătirile pentru summit-ul de la Vilnius şi să nu „se lase bătute de presiunile" din partea Rusiei. Ei reafirmă sprijinul puternic pentru începerea sau semnarea acordurilor cu acele ţări din Parteneriatul Estic "care sunt pregătite şi doritoare", în cursul summit-ului de la Vilnius.

Este nevoie de acţiune din partea UE, care trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru apărarea ţărilor din Parteneriatul Estic, ce au fost expuse la presiuni „deschise, alarmante şi escaladante" din partea Rusiei, mai spun deputaţii, cerînd Comisiei Europene şi Consiliului să propună „măsuri concrete şi efective" pentru a sprijini ţările partenere în aspiraţiile şi alegerile lor europene. 

PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUŢIE

Rezoluţia Parlamentului European referitoare la presiunea exercitată de Rusia asupra ţărilor din Parteneriatul estic (în contextul viitorului summit al Parteneriatului estic de la Vilnius) (2013/2826(RSP))

Parlamentul European,

–   avînd în vedere summit-ul Parteneriatului estic de la Vilnius, care va avea loc în Noiembrie 2013,

–   avînd în vedere faptul că Ucrainei, Armeniei, Georgiei şi Moldovei li se oferă perspectiva de a semna şi, respectiv, de a demara acorduri de asociere cu Uniunea Europeană; avînd în vedere, în special, noul tip de asociere prevăzut, care este mai complex, oferind posibilitatea de a stabili relaţii cuprinzătoare şi aprofundate cu partenerii europeni, şi care nu vizează doar obţinerea unor avantaje economice, ci şi stabilirea unor relaţii politice şi sociale puternice,

–   avînd în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucît Memorandumul de la Budapesta din 1994 privind dezarmarea nucleară a Ucrainei îi oferă acesteia garanţii în ceea ce priveşte utilizarea sau ameninţarea de utilizare a forţei împotriva ei şi prevede acordarea unui sprijin Ucrainei atunci cînd se încearcă exercitarea unei presiuni asupra sa prin mijloace economice;

B.  întrucît acordurile de asociere şi acordurile de liber schimb aprofundate şi cuprinzătoare (DCFTA) dintre UE şi ţările din Parteneriatul estic reprezintă un angajament în ceea ce priveşte voinţa şi capacitatea de a consolida şi de a continua cu succes cooperarea dintre părţi în diverse domenii;

C. întrucît presiunea la care au fost supuse de curînd ţările din Parteneriatul estic care avansează pe calea către acordurile de asociere, printre care se numără restricţii comerciale şi măsuri protecţioniste aplicate de Rusia, pune aceste ţări într-o situaţie precară datorată unor constrîngeri geopolitice cărora nu ar trebui să fie supuse;

D. întrucît presiunea exercitată asupra ţărilor din Parteneriatul estic, mergînd de la aspectele economice şi politice actuale pînă la anunţarea unor restricţii economice viitoare, compromite perspectiva unei mai mari integrări a acestora la nivelul UE prin intermediul acordurilor de asociere;

E.  întrucît ţările din Parteneriatul estic au dreptul şi libertatea depline şi suverane de a stabili, ca parteneri egali, relaţii cu ţări pe care le aleg singure;

F.  întrucît, acum mai mult ca niciodată, trebuie atrasă atenţia asupra presiunilor alarmante exercitate în vecinătatea estică a UE şi asupra contestării de către Rusia a însuşi proiectului de Parteneriat estic,

1.  reaminteşte că principiul de egalitate suverană şi de respect pentru drepturile inerente suveranităţii, precum şi principiile de neintervenţie în afacerile interne, de bună cooperare între state şi de îndeplinire cu bună credinţă a obligaţiilor din cadrul dreptului internaţional, astfel cum au fost convenite în cadrul acordurilor de la Helsinki, sunt principii fundamentale care reglementează relaţiile internaţionale dintre state independente şi, prin urmare, nu ar trebui încălcate sub nici o formă;

2.  deplînge faptul că, pe măsură ce se apropie summit-ul Parteneriatului estic de la Vilnius, se exercită diferite tipuri de presiune asupra ţărilor din Parteneriatul estic, culminînd cu negocierea semnării sau demarării acordurilor de asociere ale acestora; consideră această presiune ca fiind inacceptabilă şi invită Rusia să se abţină de la acţiuni care sunt în clară contradicţie cu principiile de la Helsinki menţionate mai sus;

3.  subliniază cu tărie faptul că libera alegere a ţărilor din Parteneriatul estic, care nu afectează nicidecum în mod negativ Rusia, nu ar trebui să genereze pentru acestea consecinţe precum măsuri comerciale, restricţii în ceea ce priveşte acordarea vizelor şi mobilitatea lucrătorilor, interferenţe în „conflicte îngheţate” etc.;

4.  îndeamnă Comisia Europeană şi Serviciul european de acţiune externă să analizeze aceste măsuri dintr-o perspectivă mai largă, nu doar comercială, în spatele acesteia ascunzându-se o presiune politică evidentă, şi să acţioneze pentru a apăra partenerii Uniunii prin trimiterea unui puternic mesaj de sprijin faţă de aspiraţiile şi alegerile tuturor ţărilor din cadrul Parteneriatului estic;

5.  îndeamnă ţările din Parteneriatul estic să îşi continue şi să îşi consolideze eforturile pentru depăşirea dificultăţilor lor actuale pînă la summit-ul Parteneriatului estic de la Vilnius şi să nu cedeze presiunii exercitate asupra lor;

6.  reaminteşte faptul că oferirea posibilităţii de încheiere a unor acorduri de asociere şi negocierea acestora cu partenerii noştri Est-europeni i-a expus pe aceştia presiunilor deschise, alarmante şi crescînde ale Rusiei, menite să îi descurajeze de la asocierea cu UE, acest fapt creînd, la rîndul său, o responsabilitate pentru UE de a acţiona pentru a-şi apăra partenerii;

7.  reaminteşte că acordurile de asociere şi acordurile de liber schimb aprofundate şi cuprinzătoare sunt menite să stimuleze competitivitatea, producţia şi randamentul economic ale ţărilor partenere şi ale UE, fapt care va avea un efect pozitiv inclusiv asupra Rusiei, şi, prin urmare, acestea nu subminează relaţiile comerciale de lungă durată pe care ţările din Parteneriatul estic le-au dezvoltat în regiune; consideră că, dimpotrivă, aceste acorduri nu trebuie considerate ca fiind incompatibile cu aceste relaţii comerciale şi că orice conflict comercial trebuie să fie rezolvat în conformitate cu normele şi obligaţiile stabilite în cadrul Organizaţiei mondiale a comerţului; consideră că UE este pregătită să sprijine partenerii europeni nu numai în ceea ce priveşte menţinerea cooperării economice cu Rusia, ci şi în vederea consolidării acesteia într-un mod benefic tuturor părţilor;

8.  încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, statelor membre, guvernelor şi parlamentelor ţărilor din cadrul Parteneriatului estic, Adunării parlamentare a Consiliului Europei şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.