SPAIMELE ESTULUI INCEP SA SE CONFIRME

Europa lui Macron: o Periferie pentru salvarea Centrului

Tandemul Merkel-Macron („Merkron“ sau „M&M“, cum l-a botezat presa germană) a început cum nu se poate mai bine, scriu ziarele de pe ambele maluri ale Rinului, după vizita preşedintelui Franţei la Berlin. Avînd în vedere rezultatele ultimelor alegeri regionale din Germania, acest tandem are ani buni înainte. „Germaniei nu-i poate fi bine decît dacă Europei îi este bine. Iar pentru ca în Europa să fie bine, Franţa trebuie să fie puternică“, a spus Merkel, în timpul vizitei lui Emmanuel Macron.

Berlinul a dorit ca Franţa să se reformeze, iar Emmanuel Macron este primul preşedinte care spune că va reforma ţara şi economia nu pentru a face plăcere Germaniei, ci pentru că este o necesitate naţională. În schimb, el cere Germaniei deschidere pentru reformarea zonei euro, pentru un început de federalizare, pentru crearea nucleului ce va oficializa implicit existenţa unei Europe de mîna a doua. Paradoxal, după cum argumentează cei doi lideri ai UE, tot acest proces de diferenţiere între nucleu şi periferie se va derula în numele salvării unităţii europene.

 

Franţa, suspectată de „intenţii ascunse“

„Germania şi Franţa reprezintă esenţa spectrului politic european dinainte de extinderea spre Est, însă acest lucru nu mai este clar astăzi“, spune redactorul-şef al site-ului ungar BruxInfo, contactat de cotidianul francez Les Echos. Europa de Est pare să se teamă cel mai mult de resuscitarea tandemului franco-german. „Într-un fel, dominaţia germană în Est a fost percepută mai degrabă în mod pozitiv, în timp ce Franţa este suspectată că are intenţii ascunse“, spune Zoltan Gyevai, care se teme că Franţa ar putea să împingă Germania spre construirea unui „nou Mare Zid care să separe centrul de restul Uniunii“.

Aceeaşi percepţie Est-europeană este observată şi de directorul Institutului Jacques Delors, Yves Bertoncini. „Ţările Europei Centrale şi de Est care au fost uitate de istorie pentru un moment vor să fie în inima Europei, nu să fie retrogradate într-o a doua viteză“. Pentru regimul de la Paris, aceasta înseamnă să dea dovadă de tact şi „să nu lase să se vadă că doar zona euro este cea care contează, ci să să-şi focalizeze energiile pe subiecte precum securitatea colectivă“, spune Bertoncini.

 

Soluţii „M&M“ pentru UE

Vizita lui Macron la Berlin arată însă că preşedintele Franţei face exact opusul. Unele reforme propuse de preşedintele Macron pentru întărirea zonei euro implică o revizuirea a tratatelor UE, o măsură riscantă, pentru că presupune negocieri lungi şi, nu de puţine ori, referendumuri. Exista însă o soluţie – noua cooperare în cadrul zonei euro, şi nu numai, se poate limita la cîteva state membre. Slate.fr citează un „german bun cunoscător al politicii europene“, care vorbeşte despre iniţiative „în paralel“ cu tratatele existente. Or, aceasta înseamnă exact Europa cu mai multe viteze sau Europa cu „intensităţi diferite“, cum a fost ea numită în Declaraţia de la Roma, din luna martie.

După întîlnirea de la Berlin, presa europeană a observat că Merkel şi Macron vor încerca să deblocheze alte cîteva dosare europene sensibile: lupta împotriva detaşării angajaţilor în cadrul UE sau armonizarea politicii de azil a statelor UE. Problema aşa-numitului dumping social al detaşării angajaţilor are de-a face tot cu Europa celor două viteze, pentru că este vorba de detaşarea celor din Est în ţări din Vest, unde sînt plătiţi cu salariul minim pe economie din ţara în care lucrează (dacă acesta există), însă taxele sînt plătite la nivelul celor din ţara de origine. În Franţa, polonezii, portughezii şi românii sînt în topul acestor angajaţi detaşaţi. Și este vorba de sute de mii.

 

Justiţie socială pentru „bogaţi“

Un alt subiect adus în discuţie de Macron, pînă la urmă un fost ministru într-un guvern socialist al Franţei, ţine de noul „Pilon pentru Drepturile Sociale al UE“. Este un document programatic al Comisiei Europene care se referă la oportunităţi egale şi acces egal pe piaţa muncii, la condiţii de muncă decente şi la protecţie socială. Sînt măsuri care sună bine în urechea guvernelor de stînga şi a celor considerate populiste din Europa de Est, numai că participarea la acest pilon este peste puterile lor financiare şi administrative: etalonul decenţei locului de muncă, al salariilor şi protecţiei sociale este cel al ţărilor nordice, iar aplicarea acestor principii presupune şi aprofundarea uniunii monetare, din care Estul nu face încă parte. Prin urmare, pînă şi această iniţiativă ce ţine aparent de justiţia socială pleacă de la premisa existenţei a cel puţin două viteze în UE.

Călin MARCHIEVICI, Cotidianul.ro

Socialmai mult
27.07.17 - 15:30
26.07.17 - 17:27
26.07.17 - 16:23
26.07.17 - 16:09
26.07.17 - 16:04
26.07.17 - 16:01
26.07.17 - 14:28
25.07.17 - 16:57
25.07.17 - 16:53
25.07.17 - 16:49
25.07.17 - 14:01
25.07.17 - 13:58
25.07.17 - 13:55
24.07.17 - 17:18
24.07.17 - 17:01
24.07.17 - 16:57
23.07.17 - 17:21
21.07.17 - 17:00
21.07.17 - 16:51
21.07.17 - 16:23