Cimitirul Vesel din Săpânţa, România, este una dintre principalele atracţii ale judeţului Maramureş. Acesta est vizitat anual de mii de turişti, locul fiind unul al umorului, în care se face haz de necaz de moarte. Artizanul acestui cimitir, Stan Ioan Pătraş, inspirat din viaţa celui decedat, a sculptat/scris versuri pline de umor pe crucile celor înhumaţi, demersul său fiind continuat astăzi de către Dumitru Pop. Chiar dacă majoritatea turiştilor au impresia că locul este unul mai vechi, Cimitirul Vesel de la Săpânţa nu are decît aproximativ 85 de ani.

Cel care a făurit acest loc unic în lume este artistul popular Stan Ioan Pătraş, care a dat o altă conotaţie morţii, una veselă. Primul epitaf, versurile care sunt scrise pe cruci, datează din anul 1935. De atunci şi pînă la moartea sa, sculptorul care a transformat acest loc într-un obiectiv turistic de interes internaţional şi-a pus amprenta pe aproximativ 700 de cruci.   

Din anul 1977, Dumitru Pop este cel care duce mai departe ceea ce a început Stan Ioan Pătraş, iniţiatorul epitafurilor de pe crucile din cimitir. Astăzi, în Cimitirul Vesel de la Săpînţa sunt peste 1.200 de cruci cu epitafuri care descriu, plin de umor, viaţa celui decedat.   

Localnicii cred că ideea i-ar fi venit lui Stan Ioan Pătraş, creatorul acestui loc unic în lume, de la priveghiurile din zonă, unde oamenii care participau vorbeau despre persoana decedată, depănau amintiri şi făceau glume pe seama acestora. Se pare că acest mod de a privi moartea, cu zîmbetul pe buze, îşi are rădăcinile în cultura dacilor. Se crede că aceştia nu vedeau moartea ca un mod de despărţire definitivă, ci o considerau doar o cale de a ajunge la zeul lor, Zamolxe. Tocmai din acest motiv, priveau momentul ca pe un prilej de bucurie şi sărbătoare.