Boșii sindicali, șantajabili după vînzările dubioase ale patrimoniului și cheltuirea netransparentă a banilor

Dar cel mai important factor care determină ”cumințenia”, indiferența boșilor față de grijile și problemele membrilor de sindicat este faptul că cei mai mari lideri ai CNSM, Oleg Budza și Mihail Hîncu, vicepreședinte, responsabil de gestionarea patrimoniului, au devenit șantajabili după vînzărea, gestionarea ocultă a patrimoniului sindicatelor, cheltuirea netransparentă a mijloacelor financiare din bugetul CNSM. Respectivii se tem să n-o pățească, precum a sfeclit-o acum cîțiva ani bosul sindicatelor din Transnistria, care a fost băgat la pușcărie pentru înstrăinarea ilicită a patrimoniului sindicatelor din regiune.

De fapt, un scandal de utilizare ilicită a banilor sindicali a scuturat destul de puternic și Casa sindicatelor. Aproape cu 1an în urmă au fost condamnați la 8 ani de închisoare conducătorii Federației Sindicatelor din Agricultură pentru abuz în serviciu și delapidarea averii străine, articole penale care ar putea să fie aplicabile și pentru Budza și Hîncu.

Potrivit unui document al CNSM, în 2007-2012, au fost vîndute imobile în valoare de 100 milioane de lei. Alte surse vorbesc de 120 milioane de lei. Din mărturisirile fostului consilier al lui Oleg Budza și fost contabil-șef al CNSM, acest patrimoniu a fost vîndut la prețuri mult mai mici față de cele de piață, aproape în exclusivitate, lui Ilan Sor.

De alminteri, mai multe detalii despre afacerile dubioase ale lui Oleg Budza cu Șor le putem afla din investigația ”Milioanele Sindicatelor” realizată de o echipă a Centrului de Investigații Jurnalistice. Rezultă că boșii sindicali au vîndut imobilele prin negocieri directe, ci nu prin licitații, iar firmele lui Șor luau credite, punînd în gaj proprietățile cumpărate de la sindicate.

Deloc întîmplător aceste suspiciuni. Or, e cunoscut faptul că multă vreme Șor a fost și poate este încă „stapînul„ real al Casei sindicatelor. Și-a deschis sediu la parterul acestei cladiri. Firma lui de pază a supavegheat instituția respectivă. Chiar și cantina din clădirea CNSM ar fi a lui Șor sau a unui ins din anturajul acestuia.

De altfel, Oleg Budza nici nu încearcă să ascundă faptul că e mare amic cu Ilan Șor. În cartea ”Lipnic: de la obîrșii pînă în prezent” e plasată o foto cu Oleg Budza, soția lui și Ilan Șor, sub care este inserată propoziția:” Oleg și Ala Budza împreună cu prietenul Ilan Șor la ziua de naștere (2010)”.

O publicație periodică scria acum ceva vreme că controlul lui Șor asupra BEM a fost asigurat de mai multe persoane, inclusiv de Stanislav Budza, membru al conducerii a acestei bănci, fiul lui Oleg Budza, care a garantat cu depozitele CNSM creditele contractate de compania lui Șor, Dufremol SRL.

Comisia de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din R. Moldova și investigării fraudei bancare a stabilit că deciziile de alocare a unor credite de circa 2 miliarde de dolari, în perioada noiembrie 2014, au fost luate de trei persoane din conducerea Băncii de Economii a Moldovei (BEM), inclusiv de Stanislav Budza.

Din actul reviziei documentare a activității economico-financiare a CNSM în 2017 rezultă că sindicatele au plasat milioane de lei din bugetul CNSM firmei Asigromex-Infoton Com, care, potrivit raportului Kroll, aparține lui Șor.

Dragoș, feciorul lui Mihail Hîncu, a lucrat vicepreședinte al clubului de fotbal Milsami (Orhei), proprietar Șor.

De asemenea, după cum mi-a mărturisit el însuși, Budza ar avea pile și cu fostul lider al PDM, Plahotniuc. Deloc întîmplător, actul reviziei documentare a activității economico-financiare a CNSM în 2017 arată că sindicatele au plasat milioane de lei din bugetul CNSM băncii ”Victoriabank”, despre care toată lumea vorbește că era protejată de Plahotniuc. Din unele surse mi-a devenit cunoscut că sindicatele ar fi finanțat campania electorală a PDM cu Plahotniuc lider.

Dincolo de înstrăinarea ocultă a patrimoniului sindicatelor, boșii sindicali, îndeosebi Oleg Budza, Mihai Hîncu, ar putea fi suspectați și de delapidarea banilor din bugetul CNSM prin scheme nu prea curate. Am cunoștință ca spațiile Institului muncii ce aparține CNSM sînt date în arendă rudelor șefilor CNSM. Atît instituții terțe, cît și Confederația, federațiile de ramură organizează diverse evenimente în sălile respective, iar pentru arenda acestora se plătesc bani buni, inclusiv din bugetul CNSM, mare parte ajungînd în buzunarele rudelor boșilor sindicali.

În fine, nu există un control real al cheltuirii mijloacelor financiare ce aparțin sindicatelor. De exemplu, am pomenit mai sus că s-au cheltuit zeci de milioane de lei pentru lucrările de reparație executate de o organizație subordonată CNSM, SC ”CONMOBREMSERVICE” SRL. A verificat obiectiv, impațial cineva valorificarea legală, corectă a banilor sindicatelor ca să-l informeze în mod real pe membrul de sindicat? Nu am cunoștință. De fapt, în cadrul CNSM există o comisie de cenzori, care are menirea de a controla legalitatea, veridicitatea cheltuielilor realizate de către liderii sindicali, dar a cărei activitate trezește multe dubii. E nevoie de o structură eficace de control, care să reprezinte poziția sutelor de mii de membri de sindicat, cărora le aparține patrimoniul folosit după interesul lor de către boșii sindicali, sau de o instituție plauzibilă de audit extern.

De altfel, s-au făcut încercări, chiar anul trecut, din partea Parlamentului de a verifica legalitatea utilizării legale a banilor sindicatelor, a vînzării corecte a patrimoniului sindical, însă conducerea CNSM s-a stropșit, precum că nimeni în această țară nu are dreptul să se bage cu asemenea intenții în Casa sindicatelor. De parcă bugetul CNSM ar fi banii de buzunar ai lui Budza sau Nîncu! Amintesc că omologul lor din Transnistria a fost băgat la răcoare tocmai pentru că a încurcat averea și banii sindicatelor cu propriul lui buzunar. Și apoi dacă conducătorii CNPF sînt împotriva unui asemenea control este o dovadă că ei ar ascunde ceva, s-ar teme să nu iasă la suprafață multe ilegalități de-a lor.

(Va urma)

Vlad LOGHIN