SILVIO SIMATOC-SZEGEDI A VIZITAT BAŞTINA TATĂLUI SĂU

Silvio Simatoc-Szegedi, fiul lui Nicolae Simatoc-Szegedi, campion al Spaniei la fotbal cu FC Barcelona în 1950-1951, originar din Grimăncăuţi (Briceni), a declarat, pe 22 aprilie, într-o conferinţă de presă, că a rămas plăcut surprins de cele văzute Duminică la baştina tatălui său.

silvio simatoc2 copy.jpg

„Am fost în 82 de ţări. Am văzut multe, dar niciodată nu mi-a trecut prin minte că aş putea veni şi în Moldova. Atunci cînd am decis să vin m-am gîndit, în temei, la dorinţa tatălui de a-şi revedea baştina. Dar el a fost mult timp apatrid: nici moldovean, nici român, nici ungur, nici spaniol. Regimurile în care a trăit i-au luat acest drept. A fost refugiat cu certificat al Crucii Roşii. Dacă venea în Uniunea Sovietică atunci cînd a devenit cetăţean al Australiei, exista temerea că ar fi putut fi arestat.

Duminică am văzut biserica unde a fost creştinat, am fost la terenul unde a jucat cîndva fotbal. Am discutat cu oamenii din sat, cu vărul meu de-al doilea, Tudor Bejenaru. Sînt încărcat de emoţii. Vreau să devin cetăţean cu acte în regulă al Republicii Moldova”, s-a destăinuit Silvio Simatoc-Szegedi. Silvio Simatoc-Szegedi a fost însoţit la Grimăncăuţi de ministrul Tineretului şi Sportului, Octavian Ţîcu, şi de profesorul Boris Boguş, autorii cărţii ”Nicolae Simatoc, legenda unui fotbalist basarabean de la Ripensia la FC Barcelona”, lansată în week-end la Chişinău.

„La Grimăncăuţi a fost un eveniment care ne-a depăşit aşteptările. L-am adus acasă pe cel mai mare fotbalist basarabean. Am avut o sumedenie de surprize. Am reconstituit traseul în care a fost descoperit viitorul mare jucător”, a spus ministrul Tineretului şi Sportului.

„Nicolae Simatoc a demonstrat, practic, imposibilul. Un băieţandru de la periferie, de unul singur în foarte multe cazuri, a ţinut piept tuturor obstacolelor apărute în cale, a devenit celebru. Niciodată nu a spus, fiind de o precauţie extraordinară, că este basarabean”, a notat Boris Boguş.

Un mesaj călduros, sincer, a avut şi prim-vicepreşdintele Comitetului Naţional Olimpic, Nicoale Piatac, originar şi el din Grimăncăuţi.

Nicolae Simatoc a cucerit la FC Barcelona în 1950-1951 toate cele cinci trofee ale sezonului: campionatul, Cupa, Supercupa, turneul „Martini-Rossi”, Cupa Latină (cea mai valoroasă competiţie europeană în perioada respectivă), o performanţă unică în istoria clubului.

Jucătorul s-a născut pe 1 mai 1920 la Grimăncăuţi, fostul judeţ Hotin, în familia de ţărani Grigorie şi Anastasia Şmatoc. La 14 ani, în 1934, pleacă din sat împreună cu mama, fiind legitimat la Ripensia Timişoara. În sezonul 1938-1939 devine cu ea vicecampioană a României, iar în sezonul 1940-1941 a obţinut medalia de bronz. Cu Clubul Atletic din Oradea a devenit campion al Ungariei în sezonul 1943-1944. A mai evoluat la Carmen Bucureşti, Vasas Budapesta, Internazionale Milano, devenind vicecampion cu aceasta (1948-1949), Brescia Calcio, Real Oviedo. În echipa naţională a României a jucat opt meciuri.

Din cauza vremurilor, a împrejurărilor, şi-a schimbat numele Şmatoc în Simatoc, apoi a devenit Simatoc-Szegedi, iar în Australia - Sims. S-a stins din viaţă în această ţară la vîrsta de numai 59 de ani. 14 i-a trăit la Grimăncăuţi, 10 - în România, 3 - în Ungaria, 3 - în Italia, 13 - în Spania şi ultimii 16 ani - în Australia.

Moldpres