Pînă şi cei mai înverşunaţi inamici ai Preşedintelui Igor Dodon ar trebui să recunoască adevărul că şeful statului a refuzat, perfect justificat, să semneze decretul de învestire a acesteia în funcţia de ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. A preferat, pe drept cuvînt, să-i lase pe actualii guvernanţi să se murdărească şi să se compromită prin învestirea de către ei a lui Radu. Cazul Silviei Radu, absolventă a facultăţilor de Filologie şi Drept, fostă directoare „de milioane” la Union Fenosa, este unul demn de înscris în Antologia Servilismului Politic. Acum este a treia oară cînd este folosită diversionist în favoarea supravieţuirii Statului mafiot. Prima dată, a fost candidat de paie, adică de rupt voturi de unde se putea, la alegerile prezidenţiale, în urma cărora a obţinut votul din partea a 5.276 de rătăciţi, nevotînd-o nici măcar cei care, chipurile, semnaseră pentru susţinerea candidaturii sale. Din perspectivele morale şi civice inexistente în conştiinţa tuturor celor aserviţi actualei guvernări, în urma acestui rezultat umilitor, oriunde în lumea cu adevărat civilizată, un astfel de fost candidat prezidenţial s-ar fi retras în anonimat, dacă nu într-o gaură de şarpe.

A doua oară, a acceptat să fie impusă, temporar, drept primar interimar al Capitalei, iar mai apoi candidat la funcţia de primar în alegerile locale, în care a fost înfrîntă la fel de umilitor ca şi în cele prezidenţiale, tot ca vîrf de lance al intereselor oligarhice. Acest al doilea moment ne-a oferit certitudinea irefutabilă a existenţei a două situaţii în care Radu se află. 1. Poate fi şantajabilă cu ceva, ceea ce nu ne miră în contextul supravieţuirii actualei guvernări. 2. Poate că a primit „o ofertă de nerefuzat” din partea lui Plahotniuc, la fel cum a primit-o Vitalie Nagacevschi ca să renunţe la mandatul de deputat şi să devină avocatul oligarhului.

Pot fi valabile ambele puncte dacă e să ne aruncăm o geană asupra declaraţiei sale de avere, o avere deţinută în cea mai săracă şi năpăstuită ţară din Europa. Astfel, conform declarației de avere pentru anul trecut, Silvia Radu are 24 de terenuri agricole, două terenuri extravilane și două grădini. Mai deține o casă de locuit de 220 metri pătrați, două apartamente, de 138 și respectiv, 67 metri pătrați, și un spațiu comercial, de 41 metri pătrați. Radu mai are trei vehicule, un Audi A8, un W Passat și un autocamion Ford Transit, precum și 100% de acțiuni din firma CIS Logistics LTD, cu adresa în Marea Britanie. Radu deține și cote părți în firmele Radu Agro SRL, Gate for Capital LTD și 80 de acțiuni în Banco Santander. Cine spune că nu sînt şi „oameni cinstiţi” care pot huzuri în Republica Moldova?

În fine, al treilea servilism politic al cărui „acţionar” e Radu este învestirea actuală în funcţia de ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Cu ipocrizie, ca să nu spunem altfel, Radu a afirmat că desemnarea sa în această funcţie ar fi fost „o propunere neașteptată”, dar că are „o experiență care poate fi folosită în acest domeniu”, chiar dacă este printre primii miniştri care nu au absolut nici o tangență cu această specialitate.

Ajunsă deja în funcţia de ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, ca şi atunci cînd a fost primar interimar al Capitalei, veţi vedea cum PDM, prin dispoziţiile sale ministeriale, va face „curăţenie ideologică”, în scopul fidelizării electorale, în sectoarele Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Credeţi-mă că sînt domenii extraordinar de uşor de capacitat, adică de cumpărare de voturi în schimbul „unor servicii tentante” acordate moldovenilor nevoiaşi cu „drept de vot pentru generosul PDM”! Vom trăi şi veţi vedea! Ca să vă reamintiţi cine este Silvia Radu! Dar nu cumva lui Plahotniuc i s-or fi aprins călcîile după ea?

Mihai CONŢIU