Coloana vertebrală a economiei

De ce Germania este cea mai puternică economie a Europei? Doar pentru că are nişte giganţi industriali de felul „Mercedes”, BMW? Cum se explică că numărul şomerilor în această ţară este aproape cel mai mic din Uniunea Europeană? Nemţii nu fac nici un secret. Ei au un sector dezvoltat al întreprinderilor mici şi mijlocii, probabil, cel mai puternic de pe continent, care reprezintă coloana vertebrală a economiei germane. Afacerile mici şi mijlocii formează aproape întreaga economie a acestui stat, sau mai precis 99 procente din numărul întreprinderilor din ţară. Cele mai multe din acestea sînt afaceri de familie. Un economist german susţine că sensul vieţii pentru familia care deţine o întreprindere este dezvoltarea acesteia şi pentru nimic în lume nu ar scoate-o la vînzare pe acţiuni, cum se procedează în alte ţări.

După numărul de întreprinderi mici şi mijlocii, noi nu rămînem cu mult în urma Germaniei. Acestea se înmulţesc cu fiece an, încît au ajuns să numere 49,4 mii de unităţi sau 97,5 procente din numărul total de întreprinderi din ţară. Adică, ponderea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) în economia ţării este cu 1,5 la sută mai mică decît cea din Germania. Însă, din punct de vedere al eficienţei, al rezultatelor, sectorul ÎMM din RM nici pe departe nu se compară cu cel din economia celui mai puternic stat din Europa. La întreprinderile mici şi mijlocii din RM lucrează doar puţin mai mult de jumătate din forţa de muncă din ţară, 57,7 procente. Valoarea veniturilor obţinute din vînzările realizate de sectorul respectiv reprezintă doar 34,5 procente faţă de nivelul pe ţară, iar contribuţia acestuia la formarea Produsului Intern Brut se măsoară cam în mărime de 25 procente.

Nu se poate spune că acest domeniu ar fi tratat de guvernare ca un element secundar, neimportant al economiei. Cel puţin aşa reiese din declaraţia recentă a prim-ministrului Iurie Leancă făcută în cadrul conferinţei internaţionale a ÎMM-urilo, care a avut loc zilele trecute la Chişinău. El a subliniat că şi pentru Guvernul RM, ca şi pentru cel german, sectorul ÎMM reprezintă coloana vertebrală a economiei ţării. Mai mult ca atît, dumnealui a spus că antreprenoriatul mic şi mijlociu este pentru Executiv tocmai soluţia magică de schimbare a modelului de creştere economică a ţării.

Nu-s doar vorbe goale. Astfel, pentru anul curent, Guvernul a dat pentru susţinerea, dezvoltarea sectorului ÎMM 70 milioane de lei, adică de 2 ori mai mulţi bani din bugetul de stat decît s-a alocat în 2011, sau în 2012. Cu vreo doi ani în urmă a fost pornit programul PARE 1+1 pentru a stimula migranţii moldoveni ce cîştigă bani peste hotare să investească, să pornească afaceri în ţara lor, Guvernul implicîndu-se cu un leu pentru fiecare leu băgat de moldovenii noştri care au muncit peste hotare pentru pornirea unei întreprinderi. Suportul financiar al Executivului cu această destinaţie s-a ridicat, din momentul demarării programului respectiv, la aproape 70 milioane de lei. Alte aproape 370 milioane de lei au fost oferiţi din bugetul de stat pentru pornirea şi susţinerea PNAET, proiect care se concentrează pe atragerea tinerilor din ţară în businessul mic şi mijlociu.

Plină de ambiţii este şi Strategia Guvernului RM de dezvoltare a sectorului ÎMM pînă în 2020, care se concentrează pe 6 direcţii fundamentale şi anume ajustarea cadrului normativ la nevoile ÎMM, îmbunătăţirea accesului acestora la finanţare, dezvoltarea capitalului uman prin promovarea competenţelor şi culturii antreprenoriale, creşterea competitivităţii ÎMM-urilor şi încurajarea spiritului inovator, facilitarea afacerilor mici şi mijlocii în regiuni şi dezvoltarea parteneriatului în afaceri. Astfel încît, la finele acestui deceniu, potrivit lui Dumitru Godoroja, viceministru al Economiei, ponderea sectorului ÎMM în PIB să se ridice la aproape 40 procente, faţă de 25 procente, în prezent, iar cea a angajaţilor să ajungă la 65,5 procente din forţa de muncă din ţară, în comparaţie cu 57,7 procente, la momentul de faţă. Către anul 2020, Guvernul şi-a pus în gînd să obţină ca la o mie de locuitori să revină 25 de întreprinderi mici şi mijlocii faţă de 14 unităţi, în prezent.

Accentuez, sînt nişte obiective ambiţioase, greu de atins. Mai ales, că însuşi viceministrul Economiei recunoaşte că sectorul ÎMM se caracterizează astăzi printr-un nivel scăzut de competitivitate, prin cultură antreprenorială subdezvoltată, prin grad inferior de atragere a forţei de muncă calificate şi slabă promovare a instrumentelor financiare.

Ce „soluţii magice” are Guvernul, preluînd sintagma premierului Iurie Leancă, de a scoate sectorul ÎMM din mlaştină şi de a-l transforma într-un domeniu fertil al economie noastre? După cum spun înşişi economiştii germani, succesul unei economii naţionale depinde în mare măsură de ordinea stabilită pentru sectorul economic. Aşa că, Executivul intenţionează să perfecţioneze cadrul de reglementare pentru businessul mic şi mijlociu. Bunăoară, Dumitru Godoroja a spus că Ministerul Economiei deja a elaborat proiectul unei legi noi cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, care corespunde normelor UE în domeniul dat. Printre principale favoruri pe care şi le doreşte statul să le facă antreprenorilor mici şi mijlocii figurează crearea unui fond anume pentru susţinerea sectorului ÎMM, eliminarea oricărui control la o întreprindere mică pe o perioadă de 3 ani din momentul creării acesteia, reduceri fiscale pentru micii antreprenori care investesc în pregătirea profesională a cadrelor etc.

Potrivit viceministrului Economiei, va fi mai uşor de pornit o afacere, deoarece un proiect de lege care prevede modificarea şi completarea unor acte legislative în acest sens adoptat la începutul lunii noiembrie, curent, exclude obligativitatea deschiderii unui cont bancar temporar, a cel puţin 40 procente din capitalul social, înregistrării la inspectoratul fiscal, la reprezentanţele fondurilor de asigurări sociale, medicale şi a nevoii ştampilei în cazul pornirii unei afaceri. După calculele lui Godoroja, durata de înfiinţare a unei întreprinderi mici şi mijlocii se va scurta de la 7 zile, în prezent, pînă la 3 zile, iar numărul de proceduri care precedă lansarea afacerii se va micşora de 3 ori, adică de la 6 la 2 formalităţi.

Guvernul este pornit să taie substanţial şi din povara fiscală pe care trebuie s-o suporte mici antreprenori. Se va reveni la cota de 8 procente TVA pentru agricultori. Se preconizează scutirea de TVA a mărfurilor pentru capitalul social. Se propune ca materia primă importată destinată prelucrării să beneficieze de o pauză de 180 de zile pentru plata TVA şi de scutirea acestor produse de taxe vamale. La fel, se doreşte anularea plăţii TVA pentru maşinile agricole şi utilaje tehnologice. Mai pe scurt, planuri îndrăzneţe şi măsuri pe potrivă!

Vlad LOGHIN