SCURT ISTORIC AL RELIGIILOR SI CREDINTELOR RELIGIOASE ALE LUMII (6)

Taoismul. Taoismul se axează mai mult pe cursul natural al lucrurilor, pe pierderea sinelui în lucrul efectuat şi pe observarea naturii, pe elementele yin şi yang sau nemurire şi divinaţie. Taoistii se îndoiesc periodic de realitatea în care trăiesc şi încearcă să descopere noi dimensiuni ale lumii. Ca şi confucianismul, şi taoismul a supravieţuit purificării religioase din China. Mesajul cărţii după care se ghidează este foarte simplu şi este repetat de mai multe ori sub formă de epigramă. Ideile de baza ale acestei cărţi sînt următoarele: a) Noţiuni privind ritmul vieţii; b) Unitatea lumii şi a fenomenelor umane; c) Importanţa păstrării simplităţii naturii umane; d) Pericolul unei supra-guvernări şi a interferenţei cu viaţa simplă a poporului; e) Doctrina despre wu-wei sau „inacţiune”; f) Influenţa pătrunzătoare a spiritului; g) Pilde privind umilinţa, liniştea şi calmul şi despre nebunia puterii, mîndriei şi a afirmării de sine.

Budismul. Budismul are la bază credinţa că suferinţa se află la baza umanităţii şi că, prin intermediul celor opt trepte budiste, aceasta poate fi eliminată, iar sufletul poate ajunge la nirvana. Budismul a luat naştere în India, însă s-a răspîndit pînă în China şi Japonia, acolo unde este practicat şi în prezent. Atît hinduşii, cît şi chinezii şi japonezii practică budismul în conjuncţie cu taoism, confucianism sau shintoism. Budismul reprezintă una dintre cele mai cunoscute şi populare religii de pe glob şi datorită mesajului de pace transmis şi al filosofiei religioase pozitive.

Cele cinci percepte sînt: a) Să nu omori; b) Să nu furi; c) Să nu minţi; d) Să nu fii imoral; e) Să nu consumi droguri sau băuturi alcoolice.

Hinduismul. Hinduismul nu are origini cunoscute nici în prezent. Acesta prezintă o sumedenie de idei filosofice şi intelectuale incluzînd un număr de legi bazate pe moralitatea zilnică guvernată de karma, dharma, yoga şi normele sociale. În hinduism se oferă libertatea de credinţă şi venerare şi deci nu există erezie, blasfemie şi apostazie.

Ateismul. Deşi nu este o religie în sine, ateismul atrage tot mai mulţi adepţi care consideră că nu există Dumnezeu sau care nu cred în existenţa unui zeu. Majoritatea acelora care se consideră atei sînt de fapt teisti care, deşi cred într-o zeitate, nu doresc să adere la nici o religie care le-ar exclude pe celelalte. Ateii preferă să rămînă obiectivi şi să creadă mai mult în ştiinţă şi dovezi pertinente.

Islamul. Islamul a devenit o religie mult mai activă decît în trecut, fiind văzută într-o nuanţă negativă din cauza teroriştilor care ameninţă Vestul. Cel care crede în credinţa islamistă este numit musulman şi urmează cu sfinţenie cuvintele Coranului, cartea sfîntă a religiei. Coranul conţine poveşti şi mitologie a genezei Islamului, legile şi regulile cotidiene şi sfaturi de ordin spiritual. Fiecare musulman, care speră să scape de judecata lui Allah, trebuie să îndeplinească obligaţiile celor Cinci Stîlpi ai Credinţei:

a) Recitarea Shahada-dei (”Nu este alt Dumnezeu în afară de Allah, iar Mahomed este profetul lui Allah.”); b) Cinci rugaciuni zilnice prescrise (obligatorii) (Salat sau Namaz). Acestea includ îngenunchieri şi prosternare în direcţia oraşului sfînt, Mecca; c) Milostenia (Zakat), care este deosebită de zeciuială, de vreme ce musulmanilor le este cerut să ofere o patrime din venitul lor drept contribuţie caritabilă; d) Postirea (Saum sau Ruzeh) în timpul întregii luni a Ramadanului, cînd musulmanii trebuie să postească de la orice mîncare şi băutură, începînd de la răsăritul Soarelui pînă la apus, ca ispăşire pentru propriile lor păcate din anul precedent (cu toate acestea, după apusul Soarelui, mulţi musulmani ţin petreceri, iar alţii se trezesc înainte de răsărit pentru a mînca ceva mai mult, înainte ca Soarele să răsară şi postul să înceapă din nou!). e) Pelerinajul (Hadj) la Mecca, cetatea sfîntă, cel puţin o data în viaţă pentru fiecare musulman.

Creştinismul. Creştinismul se bazează pe trei idei bine definite: naşterea, moartea şi învierea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu. Pentru fiecare ramură a creştinismului, Biblia este considerată cuvîntul Domnului, fiind o carte sfîntă. Între creştinism, iudaism şi islam există o rîcă bazată pe faptul că toate trei sînt religii avraamice, însă fiecare consideră că deţine linia directă către Dumnezeu pe care celelalte nu o au.

Cele 10 porunci: a) Eu sînt Domnul Dumnezeul Tău; să nu ai alţi Dumnezei afară de Mine; b) Să nu-ţi faci chip cioplit, nici altă asemănare, nici să te închini lor; c) Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deşert; d) Adu-ţi aminte de ziua Domnului şi o cinsteşte; e) Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca bine să-ţi fie şi mulţi ani să trăieşti pe Pămînt; f) Să nu ucizi; g) Să nu fii desfrînat; h) Să nu furi; i) Să nu ridici mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tau; j) Să nu pofteşti nimic din ce este al aproapelui tău. (va urma)

01.03.24 - 00:52
01.03.24 - 13:17
01.03.24 - 13:18
01.03.24 - 13:20
01.03.24 - 13:19
05.03.24 - 18:52
06.03.24 - 00:34
07.03.24 - 00:42
01.03.24 - 00:46
05.03.24 - 01:06
08.03.24 - 20:46
08.03.24 - 12:11
09.03.24 - 11:41
09.03.24 - 11:42
01.03.24 - 00:40