Ortodocşii nu-l recunosc pe Papa de la Roma. Numărul creştinilor ortodocşi este de circa 170 de mi­lioane. Orto­doc­şii nu re­cu­nosc au­toritatea universală a Papei, şe­ful su­prem al Bi­se­ricii Ca­tolice. Cre­dinţa or­to­doxă subliniază ac­­ţiunea Duhului Sfînt (al treilea simbol al Trinităţii), a cărui forţă pă­­trunde nu nu­mai în sufletul credin­cio­sului, ci şi în însăşi ma­teria trupului său şi, prin asta, în materia lumii.

Coranul, cartea perfectă? Credincioşii Islamului, cunoscuţi ca musulmani, co­n­sideră că Dumnezeu (în arabă, Allah) a revelat în mod direct cuvîntul său către omenire prin Mahomed. Musulmanii apreciază că prin­ci­pala mărturie a revelaţiei scrisă către ome­ni­re este Coranul, pe care îl socotesc perfect.

Coranul a fost păstrat de-a lungul timpului prin memorarea întregului text, cu­vînt cu cuvînt. Tipărirea în masă a Coranului în arabă şi traducerea în alte limbi sînt consi­de­rate faci­li­tăţi moder­ne. Vechile exempla­re ale Cora­nului nu sînt distruse ca hîrtia obişnui­tă, ci arse sau depozitate în cimitire pentru Coran. Is­­la­mul are trei ramuri prin­cipale de credinţă, ba­zate în special pe dezacordul is­toric privind succe­siu­nea autorităţii după moar­tea lui Mahomed; acestea sînt cunoscute ca Isla­mism Sunnit, Shi’it şi Kha­ri­ji­te.

Secta Sunni a Islamului este cea mai mare (80-85% din musulmani sînt Sun­ni). Sunniţii recunosc pa­tru tradiţii legale: Maliki, Shafi’i, Ha­na­fi şi Hanbali. Toate patru acceptă validitatea celorlalte şi musul­ma­nii sînt de acord cu oricare din ele, con­si­de­rîndu-le valide în con­for­mitate cu propriile idei. Musul­ma­nii Shi’a diferă de Sunni prin res­pingerea au­tori­tăţii primilor trei califi. Ei au propriile tradiţii le­ga­le. Unii sunniţi consideră că shi’iţii sînt eretici, în timp ce alţi sunniţi îi recunosc pe shi’iţi ca musulmani. O altă sectă care da­tează din zilele de început ale Islamului este Kharijite. Unica ramură supra­vieţuitoare a Kharijite este Ibadhi. Cei mai mulţi musulmani Ibadhi trăiesc în Oman.

Toate moscheile sînt orientate către Oraşul Sfînt, Mecca. Mecca, locul naşterii profetului Mahomed, este leagănul Is­la­mului. În perioada preislamică (îna­inte de secolul VII), Mecca era un puternic centru pentru caravane, dar şi comercial, precum şi un loc de pelerinaj – la sanctuarul Ka’ba – pentru arabii idolatri care se închinau la pietre. Profetul Mahomed transformă Ka’ba în locul de pelerinaj ritual pentru musulmani. Totodată, Ka’ba este punctul spre care trebuie să-şi îndrepte faţa orice musulman în timpul rugăciunii. Direcţia către Ka’ba este marcată în orice moschee din lume printr-o nişă aflată în peretele opus uşii de la intrare, numit şi peretele kibla, către care stau cu faţa cei prezenţi. Kibla este amplasată în urma unor calcule foarte exacte în fiecare loc de rugăciune. (va urma)