SCRIITORI ROMANI CONDAMNATI LA INCHISOARE

Perioada comunistă - încă de la primele etape, de la consolidarea regimului în România - a fost una nefastă pentru intelectualitatea românească. Acuzîndu-i de viziuni politice greşite, de comportamente îndreptate împotriva comunismului şi de propagandă anticomunistă, noii ciocoi roşii veniţi de la Moscova au condus un adevărat pogrom împotriva scriitorilor, filosofilor şi artiştilor români, care au suprapopulat închisorile din ţară.

Radu Gyr (1905-1975)

Radu Gyr a fost poet, dramaturg, eseist şi gazetar român. A fost arestat în 1945 şi condamnat la moarte. Totuşi, pedeapsa i-a fost comutată, ulterior, la muncă silnică. A rămas în închisoare pînă în 1957, pentru ca un an mai tîrziu, în 1958, să fie din nou închis şi să rămînă întemniţat pînă în 1963. În închisoare, a scris unul dintre cele mai cunoscute şi emoţionante texte dintre cele scrise de deţinuţii politic: "Nu pentru-o lopată de rumenă pîine,/ Nu pentru pătule, nu pentru pogoane,/ Ci pentru văzduhul tău liber de mîine/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Pentru sîngele neamului tău curs prin şanţuri,/ Pentru cîntecul tău, ţintuit în piroane,/ Pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Nu pentru mînia scrîşnită-n măsele,/ Ci ca să aduni chiuind pe tăpşane/ O claie de zări şi-o căciulă de stele,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Aşa ca să bei libertatea din ciuturi/ Şi-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane/ Şi zarzării ei peste tine să-i scuturi,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Şi ca să-ţi pui tot sărutul fierbinte/ Pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane,/ Pe toate ce slobode-ţi rîd înainte,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Ridică-te, Ioane, pe lanţuri, pe funii,/ Ridică-te, Gheorghe, pe sfinte ciolane,/ Sus pe lumina din urmă-a furtunii,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!"

Mircea Vulcănescu (1904-1952)

Mircea Vulcănescu a fost unul dintre cele mai importante personalităţi ale secolului XX, filosof, sociolog, economist şi profesor de etică. După 23 august 1944, a fost Şef al Datoriei Publice, pînă în 1946, cînd a fost arestat în lotul al doilea ce cuprindea foştii membri ai guvernului Antonescu şi a fost acuzat de crime de război.

Pe 9 octombrie 1956, a fost condamnat la 8 ani de închisoare. A fost închis la Aiud, unde a fost izolat cu alţi 12 bărbaţi, ţinuţi în frig şi mizerie. A murit pe 28 octombrie 1952, afectat de tratamentele inumane la care a fost supus.

Petre Ţuţea (1902-1991)

Petre Ţuţea a fost eseist, filosof şi economist român şi susţinător al mişcării legionare. A fost arestat, mai întîi, pe 12 aprilie 1948, trimis în arestul Siguranţei, pentru „spionaj în favoarea anglo-americanilor”. A fost anchetat pînă în noiembrie 1948, dar anchetatorii Securităţii nu au fost capabili să probeze vreo încălcare a legii. Aşadar, s-a propus încadrarea arestatului la categoria preventivi, care viza arestarea foştilor legionari. Este trimis la Jilava, unde rămîne pînă în aprilie 1949; după care e mutat la Ocnele Mari, unde este „uitat” pînă în noiembrie 1950. Acum este închis, oficial, pentru un an „pentru activitate legionară. A fost eliberat cu „o mică întîrziere”, în 1953. Dar este arestat din nou în 1956, pentru „faptul că din anul 1955 a început să participe la întîlniri clandestine împreună cu alţi indivizi, unde s-au purtat discuţii duşmănoase împotriva regimului de democraţie-populară din R.P.R.” Sentinţa tribunalului din decembrie 1957 îl condamna la 10 ani de închisoare corecţională şi 5 ani de interdicţie „pentru uneltiri contra ordinii sociale” şi îi confisca toată averea personală. Apoi, din închisoare, a fost condamnat din nou, în 1959, la 18 ani muncă silnică şi 8 ani degradare civică. Petre Ţuţea a fost încarcerat în penitenciarul Aiud, de unde a fost eliberat prin graţiere la 1 august 1964.

Constantin Noica (1909-1987)

Constantin Noica, filosof, eseist şi publicist, a fost domiciliat obligatoriu la Cîmpulung-Muscel între 1949 şi 1958, perioadă în care şi-a formulat coordonatele principale ale filosofiei sale.

Pe 11 decembrie 1958 a fost arestat la Cîmpulung şi anchetat timp de doi ani. A fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică, iar averea sa a fost confiscată. A fost încarcerat la Jilava, unde a executat 6 ani din cei 25, fiind eliberat în august 1964.

A făcut parte din grupul „Noica – Pillat“ împreună cu alţi scriitori români. În noaptea de 25 spre 26 a fost arestat şi Dinu Pillat, de aceea anchetatorii au constituit lotul Noica-Pillat, din care au făcut parte şi Păstorel Teodoreanu (6 ani de închisoare şi confiscarea manuscriselor şi a bibliotecii; a fost graţiat după 3 ani), N. Steinhardt, Vladimir Streinu (7 ani), Arşavir Acterian, Marietta Sadova, Sergiu Al. George (7 ani) , Alexandru Paleologu (14 ani), Simina Caracaş-Mezincescu, Barbu Slătineanu ş.a.

Nicolae Steinhardt (1912-1989)

Steinhardt s-a născut evreu, dar s-a convertit la ortodoxism în închisoarea Jilava, unde a luat numele de Nicolae. La eliberare, s-a şi călugărit. Este autorului operei unice în literatura română, Jurnalul Fericirii. A fost arestat în 1958, cînd a refuzat să depună mărturie împotriva lui Noica. A fost condamnat la 13 ani de muncă silnică, sub acuzaţia de „crimă de uneltire contra ordinii sociale”. A fost închis la Jilava, Gherla şi Aiud, fiind graţiat în 1964. După eliberare, se retrage la Mănăstirea Rohia.

Vasile Voiculescu (1884-1963)

Dramaturg, poet şi prozator român, Vasile Voiculescu a fost deţinut politic în închisorile comuniste în perioada 1958-1962. A fost condamnat din eroare judiciară alături de alţi membri ai Rugului Aprins, la 5 ani temniţă grea şi 5 ani degradare civică şi confiscarea totală a averii. Avea 74 de ani şi a pierdut totodată şi dreptul de a publica. În timpul detenţiei, a fost purtat prin închisorile de la Jilava şi Aiud. Aici contactează TBC la coloană. Pe 2 mai 1962, Voiculescu a fost eliberat, însă nu mai putea merge. Grav bolnav, a murit în noaptea de 25 spre 26 aprilie 1963.

Paul Goma (n. 1935)

Unul dintre cei mai cunoscuţi disdenţi români, supranumit Soljeniţîn-ul României, Paul Goma şi-a început de tînăr activitatea anticomunistă. În clasa a X-a de liceu, în 1952, a fost reţinut opt zile de Securitate şi exmatriculat din toate şcolile din ţară pentru că susţinuse cauza unor persoane anchetate sub acuzaţia de anticomunism. În 1956, în semn de protest faţă de înfrîngerea revoluţiei maghiare, şi-a predat carnetul de membru UTM, ceea ce a făcut să fie arestat pentru ”tentativă de organizare de manifestaţie ostilă”. În 1957, a fost condamnat la 2 ani de închisoare, pe care i-a executat la Jilava şi Gherla. Apoi a fost trimis cu domiciliu forţat în Bărăgan, unde a rămas pînă în 1964. În 1971, a fost propus să fie exclus din PCR, în care se înscrisese în 1968, din cauza publicării romanului Ostinato în RFG. În 1977, a trimis la Radio Europa Liberă o scrisoare în care cerea guvernului român să respecte drepturile omului. Ca urmare, Goma a fost urmărit, arestat şi bătut de Securitate.

Alţi scriitori închişi: Nichifor Crainic (1945, condamnat la închisoare pe viaţă; reuşeşte să scape pînă în 1947, cînd e închis fără judecată la Aiud, timp de 15 ani); Mihaela Ghiţescu (1952, 4 ani de închisoare pentru „crimă de înaltă trădare”); Ştefan Augustin Doinaş (1957, un an de închisoare pentru omisiune de denunţ) ş.a.

Sursa: Historia.ro