Multe porcării îi este dat omului să înghită! La propriu şi la figurat! Privind în ansamblu, ca o lege a compensaţiei, probabil că omul chiar şi merită să mănînce, chiar fără să ştie, mizerii pe măsura acelora pe care le înghite figurativ. Vai, dacă ar şti ce lucruri oribile mănîncă, ce-ar mai strîmba din nas! Ipocriţi fiind, ştim că alimentele noastre de zi cu zi conţin cele mai infecte ingrediente, dar animalul înfometat din noi le consumă împăcat, fariseic, cu gîndul că „nu ştim, n-am ştiut”.

Pînă-ntr-acolo merge fiinţa umană „mondenă” cu „rafinamentele” unei false pudori, încît este în stare să nege că, zilnic, este nevoită să meargă pînă şi la banalul şi indispensabilul WC. Ce, parcă nu ştie cam toată lumea cum se prepară popularul parizer sau crenvurşti, ce ingrediente sunt înghesuite în tobă, salamuri, prăjituri sau despre praful de gîndaci care colorează, de pildă, iaurtul cu căpşuni? Se cam ştie, dar de mîncat, mai bine zis de foame, le înfulecăm cu pofta cu care, figurativ, înghiţim porcăriile politicienilor, nevestelor, soţilor sau soacrelor de dragul păstrării unei căsnicii stabile în aparenţă şi tot aşa!

În rîndurile ce urmează, vă descriem doar cîteva din scîrboşeniile cu care ne hrănim cu voie, de nevoie, cu ştiinţă sau fără să ştim. Poftă bună!

1. Sulfatul de amoniu. Este unul dintre principalele ingrediente ale îngrăşămintelor chimice. Substanţa este pusă în pîine, dar şi în alte produse alimentare, fiind folosită ca un compus sărat, pentru intensificarea aromei.

2. Oase de vită. Nu, nu cele din friptura de costiţă, ci în zahăr. Cenuşa din oasele de vită arse este folosită să filtreze şi să albească zahărul, iar cantităţi infime ajung în fiecare pungă de zahăr pe care o cumpăraţi.

3. Antigel. Este folosit pentru lubrifierea lichidelor. Este prezent în bere, băuturi răcoritoare, dressinguri de salate şi chiar în unele condimente. Pe lista de ingrediente, antigelul este trecut sub numele perfid şi neînţeles de glicol propilen.

4. Amoniac. Îl înghiţim odată cu untul de arahide sau cu chipsurile. Este administrat în cantităţi foarte mici pentru a nu-i fi detectat mirosul specific.

5. Lanolină. Este o substanţă pe care oile o secretă pentru a-şi menţine lîna moale. În industria alimentară este folosit la producerea gumei de mestecat, producînd un efect similar. Bine că nu behăim şi noi ca oile!

6. Păr uman. Un compus din interiorul părului numit L-cysteine oferă produselor de panificaţie şi patiserie o textură pufoasă. Unele companii extrag această substanţă din părul cîinilor sau din penele raţelor.

7. Alge marine. Cine că n-a mîncat alge marine niciodată,minte ca un politician! Un extract din ele este utilizat pe scară largă drept un agent de îngroşare a numeroase produse din carne şi lactate. (M.C)