”Lupta cu corupția”, nu Proiect de Țară, Educație și Sănătate!

Cu mult înainte de a deveni Președintă, Maia Sandu ne-a prefigurat imaginea unei anti-Președintă și chiar asta ne și tot demonstrează pe zi ce trece. Aici vom vorbi dincolo de criza politică prin care a provocat-o prin refuzul de a numi un Guvern. Ea are o vocație aparte în acest sens. Cam la fel, tot anticonstituțional, și-a provocat și demiterea propriului Guvern, cînd a vrut să-și nominalizeze un procuror general subordonat exclusiv ei.

Ajunsă Președintă, așa cum am mai spus-o, Sandu și-a păstrat și în această postură aceleași ”proiecte protestatare stradale”. Zice că luptă cu corupția! Păi nu ea trebuie să lupte, ci Guvernul, prin instituțiile sale – Procuratura, Poliția, Fiscul, Vama, instanțele de judecată etc.! Dacă în campania electorală nu a fost capabilă s-o facă, ne așteptam ca, după învestirea în funcție, să prezinte moldovenilor și partenerilor externi propriul ei Proiect de Țară. Era absolut obligatoriu! Nefăcînd-o, ne-a demonstrat nu doar că ea însăși este un proiect politic extern de aventuros și de conjunctură, dar și că nu dă doi bani pe această Țară și pe moldoveni, care oricum ”nu înțeleg ce-i aia”.

În lipsa unui Proiect de Țară, ea are propriul proiect personal – avînd drept model ”sistemul lui Plahotniuc”, vrea să-l imite, dar să-i și facă pe moldoveni să creadă că, ”adversara lui fiind”, e mai bună decît el, adică un fel de sfîntă în comparație cu banditul fugar. Acum, pentru ca moldovenii să fie și mai năuciți de propaganda ei, chiar dacă se inspiră de la Plahotniuc, nu mai vorbește despre el, ci pretinde că ”se luptă cu Igor Dodon”, deși acesta i-a predat fără probleme întreaga putere de decizie. Asta-i metoda ei prin care vrea ca nimeni să nu se întrebe de ce, totuși, nu are un Proiect de Țară.

Ea se teme că un astfel de Proiect ar asimila-o socialiștilor, dar nu-i așa, iar asta pentru că aici este vorba despre Țară și viitorul ei. Pe de altă parte, un Proiect de Țară poate fi și pe ne-placul Bucureștiului, care nici picat cu ceară nu vrea să admită că Republica Moldova e Țară. Chiar dacă am mai spus-o, repet că un Proiect de Țară are în centrul lui Educația, pentru că de aici pleacă toate celelalte. Sandu, ca fost ministru al Educației, ar fi trebuit să cunoască asta, dar vă asigur că nu o știe.

Acum, în cumplita criză planetară în care ne aflăm din cauza pandemiei, încă din ziua învestirii ca Președintă, Maia Sandu era obligată să ne prezinte un Proiect de Țară centrat exclusiv pe Educație și Sănătate, ca priorități naționale absolute. N-a făcut-o. Ea a preferat să aibă, cu prioritate, întrevederi cu șeful Procuraturii, cu cel de la SIS și cu șefa Autorității Naționale de Integritate (ANI). Nici vorbă de întîlniri, în regim de urgență, cu toți specialiștii conducători din sistemele de Sănătate și Educație!

Ce înseamnă asta? În primul rînd, prin aceste întrevederi ”prioritare”, Sandu a vrut să primească asigurări de subordonare loială din partea SIS, pe linie informativă, ceea ce nu-i ilegal, dacă asta se înscrie în parametri instituționali legali de colaborare; de la procurorul general, ca să-i asigure instrumentarea preferențială a unor dosare; de la ANI, să i se garanteze ”verificarea integrității” tuturor adversarilor politici ai Președintei și PAS.

În concluzie, Sandu îi păcălește pe moldoveni cu o pretinsă luptă împotriva corupției, deși asta nu e treaba ei și nici nu are atribuții, puteri și pricepere în acest sens, dar o doare în perucă de tot ce se întîmplă în Sănătate și Educație. Nu că ar avea cine știe ce competențe în acest sens, dar e obligată să stea, zilnic, în capul mesei cu specialiști, ca moderator, să monitorizeze situația și s-o discute cu omologii ei externi care numai de asta se ocupă prioritar, căutînd soluții externe comune de ieșire din pandemie.

Acum cam totul e la pămînt în întreaga lume, dar nu HoReCA e mai importantă, ci Sănătatea națiunii și Educația. Fără Sănătate, Educația e la pămînt. Fără Educație, nu mai are cine să învețe cum să ne dea Sănătate!

Ce este mai important acum – Sănătatea și Educația ori alegerile anticipate dorite de Sandu?

Mihai CONȚIU